#ConstanțaEsteBine 2.06.2023 Ziua dinainte de lună plină

Dragonii interiori sunt cu toții exprimați, la maxim, cu puterea presiunii interioare
Cine are un pic de curaj, poate face astăzi un exercițiu propus de Oana Silvia Filip în cartea La Que sabe (Cea care știe să fie femeie) – pagina 26
”Așează-te într-o poziție confortabilă și spune-ți cu voce tare, rar și ferm, de câteva ori: ”Îmi permit să fiu femeie”.
Observă ceea ce simți.

Repetă apoi stând în picioare, cu spatele drept și pieptul în față: ”Sunt femeie”
Observă din nou ceea ce simți.
Te rog, nu te grăbi și alocă-ți timp suficient.

Permite-ți să simți rezonanța acestor cuvinte în interiorul tău.
De multe ori ne gândim la noi ca femei, dar de puține ori o spunem cu voce tare, nu-i așa?
Însă cuvintele au o putere de necontestat, sunt simboluri și au capacitatea de a crea.
....
Afirmația ”eu sunt femeie” aduce cu sine autodefinirea.
Cum bine știi, tot ceea ce urmează după ”eu sunt” te definește, iar tu tocmai ai spus lumii întregi și ție însăți că ești femeie.


Repetarea afirmației te aduce și mai mult în momentul prezent.
Cu alte cuvinte, acum și aici tocmai ai declarat că ești femeie și nimic altceva.
Conștientizarea acestei afirmații, a acestei stări de fapt – ha- ha....ce să vezi, ești femeie – naște adesea o stare de disconfort.
Tu cum te simți?

Și eu, și multe dintre femeile pe care le-am consiliat am resimțit această stare de disconfort – o strângere în stomac, un nod în gât, o mică lipsă de aer, un freamăt interior.
Am înțeles că această contracție interioară este generată de bărbata Zoe, care, obligată să ia act de propria feminitate, descoperă că este altceva.
Lui Zoe nu-i place că se vede obligată să accepte că poate fi și lipsită de putere, vulnerabilă, emoțională, prea îngăduitoare, visătoare, melancolică, prea blândă, prea indulgentă, vulcanică etc.

Aceste slăbiciuni o fac să strâmbe din nas și să continue să creadă că cel mai bine este să le țină ascunse de ochii lumii.
...
Zoe cea bărbată trăiește provocarea de a se privi în ochi, de a se vedea pe ea dincolo de aparențe, de a asculta de vocea sufletului, care îi spune: ”Ai uitat să fii femeie”.
Afirmând cu voce tare ”sunt femeie”, îți asumi responsabilitatea pentru ceea ce ești.

Nu mai ai loc de întors și orice imagine falsă ai avea despre tine iese la lumină.
Corpul tău, prin senzațiile de disconfort, îți va semnala ce anume din interiorul lui respinge femeia care ești.
Responsabilitatea atrage după sine acceptarea, iar acesta este un pas important. Îți asumi responsabilitatea de a fi femeie și te accepți pe tine ca femeie.
Și dacă acestea sunt adevărate, atunci știi că este necesar să găsești o cale de a negocia cu părțile din tine care se opun.

Dacă vrei să fii o femeie autentică, trebuie să găsești o cale de armonizare a contrariilor tale, căci autenticitatea nu poate izvorî decât din întregul ființei.”
Înainte de Luna plină, vedem foarte clar și în splendoarea sa partea noastră de întuneric, la fel de mare și importantă, precum cea de lumină (pe care o interpretăm ca joc în social).
Să avem o seară cât mai echilibrată și o perioadă de conexiune cu tot ceea ce suntem
Cu iubire, tuturor

Articol și foto preluate de pe Facebook/Zyanna Orinda