#ConstanțaEsteBine 7 aprilie 2023 Suntem bine. Rezistăm. In week-end începem să avem ceva timp pentru noi înșine.

Ne trec toate valurile de călduri (suntem în ”cuptor” cu microunde și alte radiații) sau resimțim slăbiciune și lipsă de putere. Ficatul face și el față cum poate mai bine. Fie ne bagă în pat, să nu mai mișcăm de acolo (somnolență, stare de leșin, moleșeală sau chiar lehamite/lenevie), fie ne pune la curățenii intensive (transpirații calde, reci, frisoane alternativ cu ceva febră, eliminări pe toate găurile disponibile – mucus pe nas, gât, urechi și ochi, mucus pe fund și prin urină, viroze respiratorii, enteroviroze, dureri de burtă și de articulații).
Să ne observăm reacțiile de adaptare ale corpului la circumstanțele dificile ale mediului.

Au mai fost ani ciudați și cu radiații solare. Cu variații imense de temperatură și presiune atmosferică. Cine își amintește, realizează că sunt cicluri de reactivitate.
Când știi că vine furtuna, te pregătești cât de bine poți și reziști.
Minunea care este corpul uman te ajută să faci față. Creatorul a știu când a proiectat miracolul biologic numit corp fizic.

Cartea perioadei, să ținem mintea ocupată pe direcții pozitive este ”Micul prinț – Antoine de Saint-Exupery”
Dacă nu ați citit-o până acum, vă recomand să o faceți. Cu ochi de adult.
Dacă ați citit-o, vă recomand să o reluați. Cu ochi de adult.
Pentru toată lumea, astăzi, cu dedicație:
”Vulpea reveni la ideea ei:

- Viața mea e monotonă. Eu vânez găini, oamenii mă vânează pe mine. Toate găinile seamănă între ele și toți oamenii seamănă între ei. Așa că mă cam plictisesc. Dar, dacă tu mă vei îmblânzi, viața mea se va însenina. Voi putea recunoaște care pas e diferit. Ceilalți pași mă fac să mă ascund sub pământ. Al tău m-ar scoate din vizuină, ca o muzică. Și apoi, uite! Vezi, acolo, departe, lanurile de grâu? Eu nu mănânc pâine. Pentru mine, grâul e de prisos. Lanurile de grâu nu mă ajută la nimic. Iar asta e tare trist! Dar tu ai părul de culoarea aurului. Așa că ar fi minunat dacă m-ai îmblânzi. Grâul, care e și el auriu, mi-ar aminti de tine. Și ar începe să-mi placă vâjâitul vântului prin lan...
Vulpea tăcu și-l privi mult timp pe micul prinț.

- Te rog....îmblânzește-mă! Spuse ea.
- Tare mult mi-ar plăcea, răspunse micul prinț, dar nu prea am timp. Am prieteni de descoperit și o groază de lucruri de aflat.
- Nu cunoaștem decât lucrurile pe care le îmblânzim, spuse vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască ceva. Cumpără doar lucruri de-a gata de la negustori. Și, pentru că nu există negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei un prieten, îmblânzește-mă!
- Și ce trebuie să fac? Întrebă micul prinț
- Trebuie să ai multă răbdare, spuse vulpea. Mai întâi, te vei așeza puțin mai departe de mine, așa, în iarbă. Eu o să te privesc cu coada ochiului, iar tu n-ai să spui nimic. Cuvântul este sursa neînțelegerilor. Dar în fiecare zi o să te poți așeza tot mai aproape....”

Corpul biologic este animalic. Precum vulpea din povestea Micului Prinț (Sufletul). Are nevoie să fie îmblânzită. Și are nevoie de răbdare multă, în acest proces.
Să stăm astăzi fără cuvinte și să ne observăm.
Nu există ”negustori de sănătate”. De aceea, nu se poate cumpăra sănătatea. În schimb, îmblânzind corpul, se poate colabora cu el pentru obținerea stării de sănătate.

Natura rezistă, natura umană rezistă și ea.
O zi frumoasă
Cu iubire, tuturor

Articol și foto preluate de pe Facebook/Zyanna Orinda