#ConstantaEsteBine. Interviu cu Horea Mihai Bădău, profesor-cercetător la Universitatea din Nisa „Viețile de dinainte de pandemie nu vor mai exista, societatea se va schimba fundamental”

Motto: „Singurul lucru de care trebuie să ne temem este însăși teama.” — Franklin Delano Roosevelt

Horea Mihai Bădău este lector. dr. la Universitatea din București, profesor-cercetător la Universitatea din Nisa, cercetător științific principal la Laboratorul SIC.Lab Mediterrannee, Nisa și a oferit un interviu pentru cotidianul ZIUA de Constanța cu o radiografie a ceea ce va urma în România postpandemie. Cum vor evolua lucrurile din punct de vedere social și ce se întâmplă cu comunicarea între oameni, în contextul actual unde ne vedem sau ne auzim doar cu ajutorul tehnologiei.



Este clar că lucrurile nu vor mai fi la fel cum erau înainte de pandemie, purtarea măștilor ar putea deveni un obicei, iar distanțarea socială ar putea lăsa efecte asupra relațiilor interumane.


Cum vedeți impactul pandemiei de coronavirus în contextul comunicării online a persoanelor?

Coronavirusul ne aduce mult mai devreme într-o societate în care am fi ajuns peste 10 ani: societatea digitală. Faptul că ne distanțăm social, iar asta nu va dura o lună, ci doi ani, (chiar și după ce se vor ridica restricțiile vom continua să purtăm măști și să stăm la distanță unii de alții), creează un spațiu de desfășurare pentru un dispozitiv, telefonul, care va deveni din ce în ce mai important în viețile noastre, cu două rezultate: dezvoltarea asistentului personal (fie că se numește Google Assistent, Glovo etc), autonom, cu aparență umană plus Inteligență Artificială și transformarea oamenilor, din oameni umani, în oameni virtuali. Ne vom obișnui din ce în ce mai mult să comunicăm cu forme virtuale ale umanului, atât de mult, încât ne vor fi suficiente. Și înainte de coronavirus ne era suficientă forma virtuală, nu simțeam nevoia să ne întâlnim fizic, cu toți prietenii de pe Facebook. Această nevoie, de cunoaștere sub formă umană, se va diminua. Oamenii se vor transforma în reprezentări virtuale, iar telefonul se va umaniza, va avea din ce în ce mai mult o formă umană, apropiată de forma umană virtuală. Ceea ce va pava drumul spre căsătoria cu telefonul. Eu spuneam ca ne vom căsători cu telefonul mobil peste 20 de ani, dar se pare că ne vom căsători mult mai devreme (https://horeabadau.ro/2017/05/08/o-sa-ne-casatorim-cu-telefonul-mobil/)


Credeți că transpunerea forțată a vieții cotidiene în online este de bun augur?


Nu cred ca este de bun augur, intrăm total nepregătiți pe un teren unde nu putem concura mașinile (nu uitați, de exemplu, că în toate rețelele sociale, noi comunicam printre și cu ajutorul algoritmilor dotați cu Inteligență Artificială, care ne urmăresc acțiunile pentru a ne îndeplini dorințele înainte de a le exprima, decid ce vedem în cont etc), ceea ce va duce, rapid, la o explozie a dispozitivelor dotate cu Inteligență Artificială și la o regresie a umanului. Această distanțare care va avea loc în următorii doi ani și retragerea în virtual vor însemna explozia tuturor valorilor proprii comunicării online: a ficțiunii (care înlocuiește realitatea în online), a teatralizării, a obiectificării femeii și a bărbatului, a feminizării bărbatului (bărbatul se feminizează în rețelele sociale, ca urmare a contactului cu algoritmii dotați cu Inteligenta Artificiala care, conform cercetărilor mele, sunt de gen feminin https://horeabadau.ro/2017/08/09/facebook-este-o-femeie/), a infantilizării (rețelele sociale ne mențin în stadiul de copii, pentru că aceasta este postura perfectă a clientului pentru cei care plătesc publicitate), a recursului exclusiv la emoții (rețelele sociale ne învață să reacționăm exclusiv emoțional, în dauna rațiunii), a pasivizării (oamenii se pasivizează, nu mai caută informație, așteaptă să le fie livrată în newsfeed, nu mai caută produse, așteaptă să le vină la ușă, ca urmare a ofertelor pe care le-au primit in newsfeed, nu a celor pe care le-au căutat), a anxietății (teama este cea mai folosită emoție în rețelele sociale, de aceea este folosită intensiv cu consecințe dezastruoase asupra psihicului). Și să nu uităm că rețelele sociale au o influență mai mare asupra personalității noastre, a obiceiurilor de consum, a tuturor valorilor care ne compun, decât școala, părinții etc. Iar rezultatul acestei treceri în online va fi un om nou, întotdeauna copil, niciodată adult, anxios, mai mult femeie decât bărbat, mai atent la cum arată decât cum gândește, care-și va exprima dorințele și-și va construi așteptările exclusiv emoțional, nu rațional, pe toate planurile.


Care sunt principalele schimbări comportamentale pe care le vedeți în perioada aceasta de tranziție?

Oamenii devin anxioși, se retrag, ca în Evul Mediu, în castele, într-un univers, din păcate, egoist, iar asta va genera niște răspunsuri sociale dure și greu de controlat: mânia urmează fricii, deci vom asista la comportamente irascibile, violente (peste o lună-două, atunci când oamenii vor ieși din case și vor vedea că lumea s-a schimbat complet și sunt tratați de ceilalți cu respingere și teamă), comportamentul activ relațional va scădea spre zero, va fi foarte greu să mai întemeiezi cupluri, să mai începi relații, fericiți cei care au deja o relație, pentru că după prima curbă a pandemiei, va fi mai ușor să câștigi la Loto decât să întemeiezi o relație stabilă cu partenerul de sex opus, să nu uităm că va veni a doua curbă, iar oamenii se vor refugia din nou în case, iar spectrul celui de-al doilea val al îmbolnăvirilor va genera o cantitate suficientă de paranoia, pentru ca oamenii să se evite cât mai mult posibil. Întrebarea este dacă după 2 ani vom mai regăsi fundamentele umanului, printre care acela de animal social sau vor fi pierdute pentru totdeauna, în favoarea telefonului și a animalului de companie (s-ar putea să-l pierdem și pe el dacă transmiterea om-animal si invers a virusului va continua la cote înalte)


Ați scris mai multe materiale pe site-ul dvs. Cum vedeți impactul existenței teoriilor conspiraționale – ex. 5G, vaccinarea obligatorie sau reducerea populației mondiale?


Din păcate, tensiunea acestor zile, creșterea anxietății, a manifestărilor paranoide duc la exacerbarea unor tulburări psihice preexistente sau la crearea altora noi. Cei care aveau tulburări psihice ușoare se vor îmbolnăvi mai rău, cei care erau deja în zona patologicului, la fel, cu consecințe chiar violente. Gândiți-vă că în Marea Britanie au fost incendiate turnuri de comunicație 5 G. Acum este foarte ușor să recunoști un nebun: îți va spune că tehnologia 5 G a propagat virusul, că ni se vor injecta nanoparticule prin vaccin, că virusul a fost creat pentru reducerea populației. Sfatul meu: feriți-vă de nebuni. Manifestările patologice, pe fondul tensiunii create de coronavirus pot fi contagioase. Frica oferă terenul perfect, acum suntem mult mai predispuși la tulburări psihice decât eram înainte, deci trebuie să fim atenți, pentru că de coronavirus te vindeci mai ușor decât de o boală psihică. Și, cu ajutorul rețelelor sociale, unde nu poți să porți măști și mănuși, te poți îmbolnăvi mai ușor pshic, decât de coronavirus. Deci evitați.


Care este impactul mass-mediei în rândul populației, ținând cont de multitudinea de mesaje transmise la nivel de televizor, radio și online?

Mass-media a făcut ceea ce știe mai bine, în debutul epidemiei de coronavirus, a încercat să țină lumea lipită de televizoare, prin frică. Ceea ce a avut consecințe grave: oamenii au golit supermarketurile etc. Pe urmă, ziariștilor li s-a spus că frica e bună, pentru că va ține oamenii în case. Deci au continuat să apese pe pedala fricii, prin anunțarea numărului morților, cu cuvinte ca „record’’, prin prezentarea cu predilecție a noilor focare etc. Jurnaliștii au exagerat atât de mult cu frica încât, s-a ajuns la situația, despre care scria cineva pe Facebook, că trebuie să te uiți la un film horror, după jurnalul de știri, ca să te liniștești. Frica inoculată de jurnaliști a avut și consecințe dramatice: cel mai tare s-au speriat medicii, adică cei care ar fi trebuit să nu se sperie niciodată și au început să-și dea demisiile. Jurnaliștii s-au comportat ca șoferii unui TIR care intră cu 90 km la oră într-un sat unde limita este 50 și nici după ce izbește primii oameni, case, mașini, nu se oprește, pentru că se apasă, în continuare, pe accelerație. Jurnaliștii continuă și acum să semene spaima, prin pedalarea pe Teoriile Conspirației, prin accentul pe numărul morților etc, deși oamenii stau în casă, iar dacă ies din casă sunt amendați, deci nu ar trebui să-i mai sperie. Dar, așa cum spuneam și la început, jurnaliștii au învățat că cel mai eficient mod de a ține oamenii lipiți de televizoare este teama și o folosesc în mod deșănțat. Este cea mai eficientă emoție în rețelele sociale, dar are consecințe dramatice. Sperii oamenii, îi aduci în pragul nebuniei. Dar pe urmă, îi și vindeci, într-o țară în care nimeni nu merge la psiholog sau psihiatru pentru că e rușinos?


Se vor detașa oamenii de online la final de pandemie și vor reveni la viețile lor ante-COVID-19?

Nu cred. Mulți oameni trăiesc într-un vis acum, acela că totul se va termina la un moment dat și se vor întoarce la viețile și la societatea de dinainte. Este fals. Și este bine să punctăm acest lucru, pentru că abia atunci se va produce trauma, când se vor întoarce în lume și vor constata că lumea de dinainte nu mai există. Deci viețile de dinainte de pandemie nu vor mai exista, societatea se va schimba fundamental. Fără să comit o blasfemie, noi suntem cei care am trăit și înainte și după Hristos, atât de mare va fi schimbarea produsă în aceste zile. Noua lume, va fi o lume a măștilor, timp de doi ani, a distanței în relațiile interumane timp de doi ani, a muncii de acasă în din ce în ce mai multe sectoare, oamenii nu vor mai socializa, vor fi interzise adunările, concediile se vor face în locuri izolate, nu pe malul mării, în aglomerație, relația cu celălalt va fi exact ca pe vremea SIDA, protejată, cu mască și prin distanță. Relațiile interumane se vor schimba fundamental. Societatea care ne așteaptă este cea pe care o trăim acum, doar că vom avea voie să ieșim pe ușă. După ce vom ieși pe ușă, vom regăsi exact ce regăsim acum: oameni care te ocolesc pe stradă, care se uită urât dacă nu ai mască, care preferă să stea în casă, la adăpost. Și după ce vor avea voie să iasă pe stradă, oamenii se vor simți mai bine în casă, la adăpost. În casă, la adăpost, unde celălalt nu e lângă tine, dar telefonul este.


Considerați că măsurile impuse de autoritățile române au avut un impact pozitiv în rândul populației?

Cred că măsurile au fost extrem de restrictive, pentru că pandemia a generat efecte negative extrem de rapide, pentru care nu exista variantă prestabilită de răspuns. Și atunci răspunsul nostru a fost ancestral, ne-am închis în case, exact ca în Evul Mediu, când se închideau cetățile. Atât de mare a fost spaima, încât a determinat reflexe ancestrale. Și dacă am fi văzut un dragon negru pe cer, am fi reacționat la fel. Izolarea și distanțarea au produs, în primă instanță, efecte pozitive, curba din România nu a urcat la fel de rapid ca în alte țări, Italia, Franța, Spania, dar pe termen mediu și lung trebuie identificate alte soluții, pentru că izolarea și distanțarea nu rezolvă problema. Doar o întârzie. Stăm în case și curba scade, ieșim din case și curba crește, pentru că virusul nu dispare. Atunci ce facem? Am acționat toți după modelul chinez, dar acum în China începe a doua curbă a îmbolnăvirilor generată de chinezii care s-au întors din străinătate, în special din Rusia. Ce facem la a doua curbă, închidem din nou toată țara în case? Nu. Soluția este testarea masivă, izolarea doar a celor bolnavi și a focarelor. Politica de răspuns trebuie să fie suplă, dinamică, nu mastodontică. Acum s-a închis toată țara, inclusiv zonele unde nu s-a îmbolnăvit nimeni. Așa s-a procedat și în Italia, Franța, dar acolo oamenii se mișcă foarte mult. Pe autostrăzi. Noi nu ne mișcăm mult și nu avem autostrăzi. În plus, mentalitatea noastră extrem de conservatoare, face să excludem străinul, deci sunt sigur că dacă acum ar merge cineva cu mașină de București în Mangalia, ar fi reperat imediat, urmărit și, în final, expulzat din oraș. Eu cred că măsurile de izolare ar trebui luate diferit, în funcție de amploarea focarului. Suceava a fost închisă. Ar trebui închis și Bucureștiul? Nu. La Buziaș nu e niciun caz. Ar trebui să stea oamenii în case? Nu. În cartierul Tomis III nu e niciun caz. Ar trebui toți oamenii din Tomis III să stea în case? Nu. Poliția ar trebui să stea la intrările și la ieșirile din cartier și să permită accesul numai celor care alimentează, iar locuitorii să poată ieși din case.


Cum o să fie viața noastră postpandemie?

Va fi o societate rece a distanțelor, a egoismului și a individualismului, al cărei cuvânt-simbol va fi masca, purtată peste tot, masca care separă, nu care apropie. Ne vom îndepărta unii de alții, vom fi din ce în ce mai singuro, mai irascibili și mai speriați. Și mai săraci. Pentru că încă nu există strategii clare și viabile, în nicio țară, pentru a răspunde eficient, pe termen mediu și lung în fața pandemiei. Când vor exista astfel de strategii, vom fi toți bolnavi. Nu de coronavirus. Vom fi obosiți, extenuați, stresați. Va urma un proces lung de vindecare. Unii ne vom vindeca, unii, nu. Unii vom prefera asistentul personal, oamenilor, pentru totdeauna (P.S. dacă vi se pare o idee SF, în 2019 s-au înregistrat peste 1 milion de divorțuri pentru Alexa, adică oamenii și-au părăsit partenerul de viață pentru un dispozitiv). Uitați-vă cum vor decurge acum Sărbătorile de Paști, toate riturile și ritualurile care ne țineau împreuna. Și veți vedea că omul devine din ce în ce mai singur. Acum acceptăm această singurătate, pentru că sperăm că vom scăpa de ea peste o lună. De fapt, vom scăpa peste doi ani. Dacă peste doi ani vom mai vrea să scăpăm și nu ne vom obișnui cu ceea ce este acum.