#ConstanțaEsteBine Valul 3 de energie – partea întâi – ziua 2. 26 februarie 2024. Luna începe să își scadă din intensitate

Valul 3 de energie – partea întâi – ziua 2

26 februarie 2024
 

Luna începe să își scadă din intensitate.

Emoțiile intense, ce ne-au conectat ultimele zile cu trecutul și lecțiile sale, încep să-și piardă din putere. Valurile trec, așa cum vă tot povestesc și observați singuri.
 

Trecutul trezește nostalgii și amintiri. Sunt utile, dacă le putem folosi pentru a ne face viața prezentă mai bună și frumoasă.

Să ne amintim doar de dragul ”ce bine era atunci” nu face decât să ne ia din energie.

Ce putem face la luna în scădere, să ne ajutăm în acest moment, corpul și energia?
 

Este util să reîncepem drenajul limfatic și curățenia interioară a corpului, folosind produse precum Sucul de mesteacăn (Santarome), sau Extractul din Sevă de mesteacăn (Plantextrakt Cluj), sau orice fel de ceaiuri și tincturi de curățare și eliminare (păpădie, urzică, brusture etc). Următoarele 14 zile sunt excelente pentru a introduce 1-2 căni de ceai depurativ, de curățare ficat, rinichi sau sistem limfatic.
 

De asemenea, putem să reducem mâncarea și consumul de făinoase (cereale de orice fel, chiar și cele fără gluten), pentru că se mai reduc din pofte. Să profităm de faptul că putem stăpâni mai bine atât poftele corpului, cât și cele ale minții, următoarele 14 zile lucrătoare.
 

În planul mental – emoțional, să observăm mai bine fixismele moștenite din copilărie, surprinzându-le în timp ce ne ”posedă” în viața zilnică, acum și aici.
 

Așa cum mi-a amintit un fost coleg de școală, când jucam baschet, mă bucuram când marcam un coș și mă întristam când ratam. Această ”programare” de roboțel, cu bucurie la reușite și tristețe la eșecuri a fost atât de mult repetată și întărită întreaga viață, încât la un moment dat, vânam cu disperare succesele și fugeam cât mă țineau picioarele de eșecuri.

Vânam plăcere și evitam durere.

Precum animalele de laborator supuse la teste de cercetători.

Să observăm astăzi cum reacționăm când suntem lăudați sau când cineva ne spune ”ce minunați suntem” (toarcem ca niște pisici mângâiate) și cum reacționăm când suntem refuzați sau criticați (dragonul interior scoate colții și ne ”posedă” într-o milisecundă).

Cum ne vine să scuipăm automat replici de justificare, explicare sau agresiune a celui care ne-a ”ofensat”.
 

Și cum ne afectăm gâtul cu vorbe nespuse, atunci când ”autoritatea” care ne critică are putere asupra noastră.

Următoarele 14 zile avem ocazia să vedem cum ”ținem” supărări, cum ne agățăm de ”ofense”, cum ne deranjează orice nu este ”cum vreau eu”, cum avem așteptări uriașe de la toți (copiii să fie într-un fel și să facă ce le spunem noi, partenerii să fie cum ne așteptăm noi, colegii, prietenii, rudele – toată lumea să fie CUM VREAU EU să-mi fie mie bine).
 

Cel mai mare șoc al vieții mele a fost constatarea faptului că în interior, în personalitatea structurată de social, sunt UN MIC TIRAN, care-mi impun voința asupra celorlalți și asupra vieții. Cum viața nu este așa cum vreau eu (că prin ignoranța și necunoașterea mea, fac prostii după prostii), cum intru fie în victimă cu văicăreală (nu mai pot, nu mai vreau, de ce Doamne așa? Și altele), fie în agresor, cu responsabilizarea altora (din cauza ta, din cauza vremii, a guvernului, a politicii, a inteligenței artificiale, a radiațiilor etc).
 

Să observăm cum ne slăbim singuri sistemul imunitar, pierzând energie pentru că suntem ofensați de tot și toate.

Ne ofensează vremea (că este prea cald, prea rece), ne ofensează circulația și traficul în orașe (că este aglomerat, că nu sunt locuri de parcare, că ne taie calea alte mașini), ne ofensează supermarket-urile (că sunt aglomerate), alimentele (că sunt prea prelucrate), alți oameni, serviciul, școala etc etc.
 

Avem ocazia timp de 14 zile, la final de februarie și început de martie, adică la trecerea iarnă – primăvară, când energiile sunt schimbătoare și structurile / programele mai puțin puternice și mai ușor de observat / schimbat – să înțelegem ce este de eliminat.

Și dacă putem, să eliminăm.
 

Să ne observăm în plină supărare, ofensă, cu nodul în gât, cu replica pe limbă și să găsim puterea umanității și iubirii interioare să transformăm acea energie agresivă și tăioasă cu simțul umorului (”ce copilărească reacție am în acest moment! Parcă sunt fetița din poză, supărată și ofensată”).
 

De aceea sunt bune pozele din copilărie și reamintirea acelor momente, în prezent.

Să vedem că NU NE-AM SCHIMBAT DELOC în unele aspecte ale reacțiilor.

Și să luăm decizii tip adult, de fiecare dată când este posibil.
 

Începând de astăzi, odată cu prima zi a săptămânii.
 

Multă iubire, tuturor



Articol și foto preluate de pe Facebook/Zyanna Orinda