#ConstanțaEsteBine Ziua 148 – 27.05.2022 Astăzi sărbătoresc mucusul
#ConstanțaEsteBine: Ziua 148 – 27.05.2022 Astăzi sărbătoresc mucusul
27 May, 2022 11:45
ZIUA de Constanta
1420
Marime text
Unul dintre tovarășii vieților noastre, din copilăria mică și până la finalul vieții este mucusul. Întreaga lună mai am sărbătorit nasul, gâtul, cervicala, dar și entități precum melcul și broasca țestoasă.
Ce au toate acestea în comun?
Mucusul.
Ce este această substanță vâscoasă, ce ne blochează gâtul, nasul, urechile, uneori și fundul sau vaginul?
Este doar o secreție a pielii și mucoaselor (adică a țesuturilor vii) când se simt iritate și agresate.
Când melcul se târăște pe pământ, întâlnind fel și fel de rugozități și asperități, corpul lui moale și delicat secretă mucusul pentru a-i face înaintarea mai ușoară.
În același mod, când mucoasele noastre sunt supuse agresiunii acizilor din aer sau din interiorul corpului (din limfă sau sânge), secretă mucus pentru a se apăra și a facilita eliminarea atât a acizilor, cât și a altor toxine din corp.
Cu alte cuvinte, mucusul este un mecanism de apărare al Naturii, în fața agresivității din mediul înconjurător.
Natura și viața nu sunt o grădină botanică și zoologică idilică, așa cum sunt ele prezentate în filmele Disney sau Hollywood.
Creștem cu gândirea magică a ”Naturii” frumoase, prietenoase și primitoare, având fel și fel de vise și fantezii cu privire la ”retragerea la țară” și ”trăitul în aer curat”.
Și când mergem cu grătarul sau cu pătura la iarbă verde, ne confruntăm la prima mână cu realitatea Naturii: fiecare colțișor este ocupat de o specie, care se luptă să-și păstreze supremația: furnicile, albinele, viespile, gândacii, căpușele, păianjenii, șopârlele, șerpii, păsările, rozătoarele mici, ierbivorele și carnivorele ne confruntă la fiecare pas în afara coliviilor noastre umane.
Vânturile, precipitațiile, schimbările de magnetism, substanțele secretate de arbori sau de alte plante ne afectează corpul uman, atât de delicat și fragil.
Nu înțelegem nimic din supraviețuirea în ”Jungla” din afara orașelor.
Ne ducem în plimbări aventuroase, cu echipamente care de care mai performante, cumpărate cu bani mulți din magazine de specialitate.
Și dacă este să petrecem câteva zile în Natură, descoperim cât de puțin echipați suntem pentru acest ”sport”.
Corpul uman este la fel precum al oricărui animal domesticit și crescut ”pe lângă casa omului” – moale, fragil, delicat și lipsit de vlagă. Neantrenat să facă față realității lumii sălbatice.
Siguranța și rămânerea în viață ni se par ”de la sine înțelese” și nu realizăm că o singură înțepătură a unei insecte, la momentul potrivit și în locul potrivit ne poate încheia experiența pe pământ în câteva secunde.
Așa cum Jungla naturală este periculoasă și imprevizibilă pentru corpul uman, și Jungla citadină este la fel de periculoasă și imprevizibilă.
În tot ce ne înconjoară sunt substanțe toxice, multe destinate să ne sedeze și amorțească, iar altele pur și simplu, folosite pentru că nu sunt alte opțiuni. Produșii petrolieri sunt realitatea vieții noastre, la fel și pesticidele, insecticidele, antibioticele și vaccinurile.
Impactul pe termen lung al expunerii regulate la aceste substanțe începe să se vadă direct în populație.
Unul dintre ele, cu care mă confront de peste 30 de ani, de când mi-am început cariera medicală, este mucusul.
Constat la propiul corp, observ la corpurile tuturor celor pe care îi pot examina direct cum mucusul fie se elimină din orificiile corpului, fie se depozitează în zonele preferate ale mucusului: gușa, ceafa, obrajii (aspectul buhăit al feței), sâni și ”aripioarele” laterale ale corpului (pe trunchi și pe coapse). Am văzut asta și la persoane slabe (dar cu gușă și aripioare) și la persoane corpolente.
Astăzi sărbătoresc mucusul pentru că fiecare conștientizare mă face mai atentă la lumea în care sunt și mă scoate din ”pilotul automat”.
Nu mă mai aștept, ca un copil răsfățat, să fiu bine ”de la sine”. Ci lucrez zi de zi, în mod conștient, să fiu bine. Sunt atentă la toți binevoitorii ce încearcă să mă convingă de produsele ”de ultimă generație” foarte active, ce merită introduse în corp sau puse pe piele. Și deschid ochii și urechile bine, când este vorba de orice decizie care implică corpul meu fizic. Mucusul mă anunță de fiecare dată de o nouă agresiune, fie că este vizibilă sau nu, fie că am aflat sau nu de ea. Este aliatul meu de nădejde în această lume poluată și destul de competitivă în care mă aflu.
De câteva nopți dorm destul de dificil, mă hidratez masiv (dar și transpir la fel de mult) și sunt aproape continuu cu mucus mult în nas.
Doar radiațiile pot declanșa un astfel de proces. Că sunt doar radiații solare, că sunt combinate cu tehnologia derulată în jurul nostru, cu generozitate. Deja nu mă mai interesează. Știu ce-mi spune corpul – că se simte agresat.
Îmi iau măsuri – odihnă mai multă, hidratare, liniștire mentală, băi cu apă și sare (generale sau le picioare), curățare nas cu soluții ser fiziologic etc. Plus hrană cu fructe zemoase și reducerea numărului de mese zilnice.
La întâlnirea noastră de luni, de pe 30 mai, de luna nou în Gemeni (cu soarele tot în Gemeni) profităm de fluxul comunicării și discutăm mai multe despre Soare și radiațiile solare, cu tot impactul asupra corpului fizic.
https://www.facebook.com/events/1252696402150339?ref=newsfeed
Iar a doua zi, pe 31 mai, seara la ora 19.00 la Webinarul în care lansăm Manualul Femina, discutăm despre mecanisme feminine pentru a face față într-o lume masculină.
https://www.eduvisionlearning.ro/course...
Vom descoperi despre puterea fluidității și despre dificultatea vâscozității și a agățării (exact caracteristicile mucusului).
Întotdeauna vorbim despre aceleași lucruri, chit că le discutăm diverse fațete.
Vă doresc o zi de sărbătorire a mucusului cât mai echilibrată și prezentă, în care să faceți ce știți mai bine pentru a minimiza producția acestuia.
Cu iubire
Articol și foto preluate de pe Facebook/Zyanna Orinda
Ce au toate acestea în comun?
Mucusul.
Ce este această substanță vâscoasă, ce ne blochează gâtul, nasul, urechile, uneori și fundul sau vaginul?
Este doar o secreție a pielii și mucoaselor (adică a țesuturilor vii) când se simt iritate și agresate.
Când melcul se târăște pe pământ, întâlnind fel și fel de rugozități și asperități, corpul lui moale și delicat secretă mucusul pentru a-i face înaintarea mai ușoară.
În același mod, când mucoasele noastre sunt supuse agresiunii acizilor din aer sau din interiorul corpului (din limfă sau sânge), secretă mucus pentru a se apăra și a facilita eliminarea atât a acizilor, cât și a altor toxine din corp.
Cu alte cuvinte, mucusul este un mecanism de apărare al Naturii, în fața agresivității din mediul înconjurător.
Natura și viața nu sunt o grădină botanică și zoologică idilică, așa cum sunt ele prezentate în filmele Disney sau Hollywood.
Creștem cu gândirea magică a ”Naturii” frumoase, prietenoase și primitoare, având fel și fel de vise și fantezii cu privire la ”retragerea la țară” și ”trăitul în aer curat”.
Și când mergem cu grătarul sau cu pătura la iarbă verde, ne confruntăm la prima mână cu realitatea Naturii: fiecare colțișor este ocupat de o specie, care se luptă să-și păstreze supremația: furnicile, albinele, viespile, gândacii, căpușele, păianjenii, șopârlele, șerpii, păsările, rozătoarele mici, ierbivorele și carnivorele ne confruntă la fiecare pas în afara coliviilor noastre umane.
Vânturile, precipitațiile, schimbările de magnetism, substanțele secretate de arbori sau de alte plante ne afectează corpul uman, atât de delicat și fragil.
Nu înțelegem nimic din supraviețuirea în ”Jungla” din afara orașelor.
Ne ducem în plimbări aventuroase, cu echipamente care de care mai performante, cumpărate cu bani mulți din magazine de specialitate.
Și dacă este să petrecem câteva zile în Natură, descoperim cât de puțin echipați suntem pentru acest ”sport”.
Corpul uman este la fel precum al oricărui animal domesticit și crescut ”pe lângă casa omului” – moale, fragil, delicat și lipsit de vlagă. Neantrenat să facă față realității lumii sălbatice.
Siguranța și rămânerea în viață ni se par ”de la sine înțelese” și nu realizăm că o singură înțepătură a unei insecte, la momentul potrivit și în locul potrivit ne poate încheia experiența pe pământ în câteva secunde.
Așa cum Jungla naturală este periculoasă și imprevizibilă pentru corpul uman, și Jungla citadină este la fel de periculoasă și imprevizibilă.
În tot ce ne înconjoară sunt substanțe toxice, multe destinate să ne sedeze și amorțească, iar altele pur și simplu, folosite pentru că nu sunt alte opțiuni. Produșii petrolieri sunt realitatea vieții noastre, la fel și pesticidele, insecticidele, antibioticele și vaccinurile.
Impactul pe termen lung al expunerii regulate la aceste substanțe începe să se vadă direct în populație.
Unul dintre ele, cu care mă confront de peste 30 de ani, de când mi-am început cariera medicală, este mucusul.
Constat la propiul corp, observ la corpurile tuturor celor pe care îi pot examina direct cum mucusul fie se elimină din orificiile corpului, fie se depozitează în zonele preferate ale mucusului: gușa, ceafa, obrajii (aspectul buhăit al feței), sâni și ”aripioarele” laterale ale corpului (pe trunchi și pe coapse). Am văzut asta și la persoane slabe (dar cu gușă și aripioare) și la persoane corpolente.
Astăzi sărbătoresc mucusul pentru că fiecare conștientizare mă face mai atentă la lumea în care sunt și mă scoate din ”pilotul automat”.
Nu mă mai aștept, ca un copil răsfățat, să fiu bine ”de la sine”. Ci lucrez zi de zi, în mod conștient, să fiu bine. Sunt atentă la toți binevoitorii ce încearcă să mă convingă de produsele ”de ultimă generație” foarte active, ce merită introduse în corp sau puse pe piele. Și deschid ochii și urechile bine, când este vorba de orice decizie care implică corpul meu fizic. Mucusul mă anunță de fiecare dată de o nouă agresiune, fie că este vizibilă sau nu, fie că am aflat sau nu de ea. Este aliatul meu de nădejde în această lume poluată și destul de competitivă în care mă aflu.
De câteva nopți dorm destul de dificil, mă hidratez masiv (dar și transpir la fel de mult) și sunt aproape continuu cu mucus mult în nas.
Doar radiațiile pot declanșa un astfel de proces. Că sunt doar radiații solare, că sunt combinate cu tehnologia derulată în jurul nostru, cu generozitate. Deja nu mă mai interesează. Știu ce-mi spune corpul – că se simte agresat.
Îmi iau măsuri – odihnă mai multă, hidratare, liniștire mentală, băi cu apă și sare (generale sau le picioare), curățare nas cu soluții ser fiziologic etc. Plus hrană cu fructe zemoase și reducerea numărului de mese zilnice.
La întâlnirea noastră de luni, de pe 30 mai, de luna nou în Gemeni (cu soarele tot în Gemeni) profităm de fluxul comunicării și discutăm mai multe despre Soare și radiațiile solare, cu tot impactul asupra corpului fizic.
https://www.facebook.com/events/1252696402150339?ref=newsfeed
Iar a doua zi, pe 31 mai, seara la ora 19.00 la Webinarul în care lansăm Manualul Femina, discutăm despre mecanisme feminine pentru a face față într-o lume masculină.
https://www.eduvisionlearning.ro/course...
Vom descoperi despre puterea fluidității și despre dificultatea vâscozității și a agățării (exact caracteristicile mucusului).
Întotdeauna vorbim despre aceleași lucruri, chit că le discutăm diverse fațete.
Vă doresc o zi de sărbătorire a mucusului cât mai echilibrată și prezentă, în care să faceți ce știți mai bine pentru a minimiza producția acestuia.
Cu iubire
Articol și foto preluate de pe Facebook/Zyanna Orinda
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii