#ConstanțaEsteBine Ziua 75 – 16.03.2022 Astăzi sărbătoresc slăbiciunile
#ConstanțaEsteBine: Ziua 75 – 16.03.2022 Astăzi sărbătoresc slăbiciunile
16 Mar, 2022 09:12
ZIUA de Constanta
1390
Marime text
Le observ la fiecare pas. Mă însoțesc de când am început călătoria vieții pe pământ.
Ceilalți din jurul meu le observă chiar mai bine decât mine. Pentru că există și în ei. Doar că se văd mai bine la exterior, la alții.
Mare parte din viață am consumat energie să le ascund, să le cosmetizez sau să le compensez. Asta am văzut că fac cei din jurul meu.
Luna plină care urmează le ajută să vină la suprafață, să fie mult mai vizibile. Să se exprime și să se manifeste zgomotos.
Mintea le spune ”slăbiciuni”, dar cele mai multe sunt însușiri animalice pure: căutarea plăcerii și evitarea durerii. Biologie curată. Lăcomia. Timiditatea. Indecizia. Șovăirea. Complacerea. Lauda. Gelozia și invidia. Plângerea de milă. Auto-compătimirea. Lenea. Inerția. Încăpățânarea.
Socializarea umană a îmbrăcat însușirile animalice ale ființelor umane în ”haine comportamentale” acceptate de toată lumea, dar ne-naturale pentru corpul fizic. Exact precum îmbrăcămintea din produse petroliere, sintetică și inducătoare de dezechilibre electromagnetice în corp.
Luăm masa la restaurant și-i spunem ”ieșire cu prietenii”, nu dedulcire și lăcomie a burții. Umblăm prin cluburi după parteneri de o noapte și-i spunem ”distracție”, nu vânătoare de satisfacție sexuală. Stăm la servicii înrobitoare ca sclavii, acceptând să ne vindem ieftin, oricui ne plătește și numim asta ”câștigarea existenței”. Ca și cum existența nu ne-ar fi fost deja oferită de Dumnezeu, care ne-a dat și regulile sale simple: ”mergeți și vă jucați frumos împreună, bucurați-vă și creați ceva asemănător cu ce am realizat și eu”.
Hainele descriptive în care ne înveșmântăm slăbiciunile sunt de-a dreptul hilare.
Zilnic îmi spun în cap: ”astăzi voi mânca bine, îmi voi respecta corpul, fac mișcare fizică și stau mai mult în aer liber”.
La final de zi, mă trezesc în fața ecranului computerului, cu corpul amorțit după 2-3 ore sau mai multe de butonare, cu burta plină de cât am tot ronțăit cu ochii în computer, mintea agitată și sufletul nemulțumit, că nu și-a primit hrana de Natură .
Zi de zi, iar și iar. Energie este prea puțină pentru a face față puterii gravitaționale a obișnuințelor și confortului. Este o observație simplă și ușor de făcut.
Slăbiciunile există pentru a-mi servi ca și teren de antrenament. Sunt doar potențiale ne-exprimate, ne-folosite, locuri în care am de lucru, acum și aici.
Dar constat că în absența realelor provocări care să-mi amenințe viața, amân antrenamentul pentru următoarea zi, următoarea lună, sau după anul nou (când îmi propun iar și iar să fac ceva pentru mine).
Probabil de aceea Creatorul vieții ne trimite când și când provocări imense, care ne amenință viața și supraviețuirea. Confruntați cu ele, ne adunăm bruma de putere și intenție, începem să ne ocupăm real de noi înșine și facem eforturi de împuternicire. Uneori mai avem timp. Alteori nu.
Este nevoie de ani mulți să poți automatiza orice deprindere.
Disciplina vieții nu se capătă după 2-3 luni de comportament ”corect”. Atracția confortului și ispitele lumii te trag înapoi, cu o putere pe care o simțim cu toții, când intrăm în valuri puternice ce ne trag în larg. Trebuie să dai viguros din brațe și picioare, să reziști acestei atracții.
Astăzi sărbătoresc slăbiciunile, pentru că ele sunt aduse la suprafață atât de luna plină, cât și de provocarea imensă ce stă în coasta noastră. Imprevizibilitatea viitorului.
Terenul de antrenament este disponibil. Puterea este in noi, atrofiată, dar încă luminoasă (doar suntem în viață, nu-i așa?). Iar Creatorul este lângă noi și în jurul nostru la fiecare pas. Ajută când vede că cineva se ajută pe sine.
Sărbătorind slăbiciunile, astăzi sărbătoresc o oportunitate imensă: focalizarea eforturilor vieții pe ceva cu sens. Întărirea interioară este disponibilă oricui, oricând. Să începem de astăzi.
Mă uit la propriile slăbiciuni. Le contemplu forța. Observ tiparele. Caut zonele slabe, de unde le pot opri. Nu mă bat cu ele. Nu am nicio șansă. Văd doar ce pot să fac, pentru a le transforma în altceva sau folosi în mod avantajos. Strategie curată. Demnă de putere luminii care sunt.
Ne vedem împreună la Webinarul de Echinocțiu de primăvară, să discutăm despre aceste strategii de împuternicire? Mi-ar face mare plăcere să împărtășim de la inimă la inimă, și să învățăm împreună.
https://alchida.ro/produs/webinar-19-martie/
Să avem cu toții o zi de observare și contemplare a propriilor slăbiciuni. Există forță pretutindeni.
Cu iubire, tuturor
Articol și foto preluate de pe Facebook/Zyanna Orinda
Ceilalți din jurul meu le observă chiar mai bine decât mine. Pentru că există și în ei. Doar că se văd mai bine la exterior, la alții.
Mare parte din viață am consumat energie să le ascund, să le cosmetizez sau să le compensez. Asta am văzut că fac cei din jurul meu.
Luna plină care urmează le ajută să vină la suprafață, să fie mult mai vizibile. Să se exprime și să se manifeste zgomotos.
Mintea le spune ”slăbiciuni”, dar cele mai multe sunt însușiri animalice pure: căutarea plăcerii și evitarea durerii. Biologie curată. Lăcomia. Timiditatea. Indecizia. Șovăirea. Complacerea. Lauda. Gelozia și invidia. Plângerea de milă. Auto-compătimirea. Lenea. Inerția. Încăpățânarea.
Socializarea umană a îmbrăcat însușirile animalice ale ființelor umane în ”haine comportamentale” acceptate de toată lumea, dar ne-naturale pentru corpul fizic. Exact precum îmbrăcămintea din produse petroliere, sintetică și inducătoare de dezechilibre electromagnetice în corp.
Luăm masa la restaurant și-i spunem ”ieșire cu prietenii”, nu dedulcire și lăcomie a burții. Umblăm prin cluburi după parteneri de o noapte și-i spunem ”distracție”, nu vânătoare de satisfacție sexuală. Stăm la servicii înrobitoare ca sclavii, acceptând să ne vindem ieftin, oricui ne plătește și numim asta ”câștigarea existenței”. Ca și cum existența nu ne-ar fi fost deja oferită de Dumnezeu, care ne-a dat și regulile sale simple: ”mergeți și vă jucați frumos împreună, bucurați-vă și creați ceva asemănător cu ce am realizat și eu”.
Hainele descriptive în care ne înveșmântăm slăbiciunile sunt de-a dreptul hilare.
Zilnic îmi spun în cap: ”astăzi voi mânca bine, îmi voi respecta corpul, fac mișcare fizică și stau mai mult în aer liber”.
La final de zi, mă trezesc în fața ecranului computerului, cu corpul amorțit după 2-3 ore sau mai multe de butonare, cu burta plină de cât am tot ronțăit cu ochii în computer, mintea agitată și sufletul nemulțumit, că nu și-a primit hrana de Natură .
Zi de zi, iar și iar. Energie este prea puțină pentru a face față puterii gravitaționale a obișnuințelor și confortului. Este o observație simplă și ușor de făcut.
Slăbiciunile există pentru a-mi servi ca și teren de antrenament. Sunt doar potențiale ne-exprimate, ne-folosite, locuri în care am de lucru, acum și aici.
Dar constat că în absența realelor provocări care să-mi amenințe viața, amân antrenamentul pentru următoarea zi, următoarea lună, sau după anul nou (când îmi propun iar și iar să fac ceva pentru mine).
Probabil de aceea Creatorul vieții ne trimite când și când provocări imense, care ne amenință viața și supraviețuirea. Confruntați cu ele, ne adunăm bruma de putere și intenție, începem să ne ocupăm real de noi înșine și facem eforturi de împuternicire. Uneori mai avem timp. Alteori nu.
Este nevoie de ani mulți să poți automatiza orice deprindere.
Disciplina vieții nu se capătă după 2-3 luni de comportament ”corect”. Atracția confortului și ispitele lumii te trag înapoi, cu o putere pe care o simțim cu toții, când intrăm în valuri puternice ce ne trag în larg. Trebuie să dai viguros din brațe și picioare, să reziști acestei atracții.
Astăzi sărbătoresc slăbiciunile, pentru că ele sunt aduse la suprafață atât de luna plină, cât și de provocarea imensă ce stă în coasta noastră. Imprevizibilitatea viitorului.
Terenul de antrenament este disponibil. Puterea este in noi, atrofiată, dar încă luminoasă (doar suntem în viață, nu-i așa?). Iar Creatorul este lângă noi și în jurul nostru la fiecare pas. Ajută când vede că cineva se ajută pe sine.
Sărbătorind slăbiciunile, astăzi sărbătoresc o oportunitate imensă: focalizarea eforturilor vieții pe ceva cu sens. Întărirea interioară este disponibilă oricui, oricând. Să începem de astăzi.
Mă uit la propriile slăbiciuni. Le contemplu forța. Observ tiparele. Caut zonele slabe, de unde le pot opri. Nu mă bat cu ele. Nu am nicio șansă. Văd doar ce pot să fac, pentru a le transforma în altceva sau folosi în mod avantajos. Strategie curată. Demnă de putere luminii care sunt.
Ne vedem împreună la Webinarul de Echinocțiu de primăvară, să discutăm despre aceste strategii de împuternicire? Mi-ar face mare plăcere să împărtășim de la inimă la inimă, și să învățăm împreună.
https://alchida.ro/produs/webinar-19-martie/
Să avem cu toții o zi de observare și contemplare a propriilor slăbiciuni. Există forță pretutindeni.
Cu iubire, tuturor
Articol și foto preluate de pe Facebook/Zyanna Orinda
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii