Constănţeanul supărat Bustul primarului Bănescu - uitat în Parcul Primăriei

A fost primar, preşedinte al comisiei interimare a oraşului, consilier comunal, revizor şcolar peste toată Dobrogea. A înfiinţat la Constanţa prima şcoală normală de institutori, al cărei director devine, a fost inspector al antichităţilor Dobrogei, ziarist, membru al Societăţii Geografice din România, al Institutului Etnografic din Franţa, decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de ofiţer. A primit medalia Secţiei Ştiinţifice a Academiei Române pentru lucrarea „Harta etnografică a Dobrogei” (1894) şi Medalia „Răsplata Muncii clasa I pentru învăţământ” (1906).
 
S-a ocupat de sistematizarea oraşului, a pus bazele Mamaiei ca staţiune turistică prin construirea primului pavilion de băi şi introducând primele reguli turistice. A fost promotorul şi pionierul iluminatului public al străzilor în oraşul Constanţa. A susţinut proiectul de consolidare a ţărmului mării şi de realizare a falezei ca un bulevard de promenadă. A supravegheat şi a susţinut lucrările de construcţie a Cazinoului, a proiectat construirea primei uzine electrice a oraşului.
 
L-am numit astfel pe progresistul, vizionarul, omul de rară nobleţe şi demnitate publică Ion Bănescu.
 
După moartea lui, unul dintre marii artişti ai României, sculptorul Dimitrie Paciurea (1873-1932), l-a veşnicit într-un bust care astăzi zace la câţiva metri de intrarea în Primărie. Ideea bustului fusese lansată la moartea primarului de însuşi preşedintele partidului conservator, Take Ionescu, şi un grup numeros de cetăţeni, care contribuie prin subscripţie bănească să ridice bust fostului cetăţean şi primar al acestui oraş.
 
Artistul execută în timp record lucrarea comandată şi o expune la expoziţia Tinerimii artistice în mai 1910, la Bucureşti. Mai greu este cu locul de amplasare. Se fac două propuneri, scrie criticul de artă Florica Cruceru în lucrarea „Artele în Dobrogea 1877-1940”: în grădina publică Mircea cel Mare şi în piaţa din strada Griviţei, în faţa Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. Abia în iunie 1916 lucrarea este pusă pe cea de-a doua poziţie propusă, fără un soclu corespunzător, dovadă că, după mulţi ani, în 1931, se înregistrează două oferte ale pietrarilor Antonio Rutta şi Fabian Istvan cu ateliere de sculptură în Constanţa „pentru executarea piedestalului bustului lui Ion Bănescu”.
 
În faţa Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a fost una dintre cele mai frumoase lucrări de artă monumentală. Mai apoi, a fost amplasat în parcul de lângă Biserica „Sfinţii Mihail şi Gavriil”. În 1992, bustul a fost mutat în faţa sediului Primăriei ca într-o posibilă galerie a celor mai destoinici edili locali. Priviţi fotografiile şi înţelegeţi dimensiunea respectului pe care actuala administraţie îl poartă celor care au zidit oraşul de astăzi!
 
Şi, apreciind iniţiativa inscripţionării monumentelor Constanţei, trebuie să avertizăm asupra faptului că unele date strict necesare sunt eronate sau lipsesc. Cum ar fi, bunăoară, lipsa numelui lui Paciurea de pe placa bustului Bănescu. Care motivează valoarea lucrării artistice.