Constănțeanul supărat Cetățile antice din județ sunt rupte de lume. Nu există indicatoare, nici drumuri asfaltate, sau circulabile

 

• A fost odată, pe malul Dunării, un loc în care oamenii s-au aşezat acum câteva mii de ani şi care, de atunci, a fost locuit neîntrerupt
• După populaţia neolitică, aici au locuit dacii - un trib dacic, numit sucii,  înălţând una dintre davele (cetăţile) lor -  Sucidava
• Un colt de rai care, din păcate, la ora actuală, nu poate fi accesat nici de constănțeni și cu atât mai puțin de turiști
• În calitate de membru al Comisiei pentru cultură din Senat, Remus Negoi și-a propus să viziteze siturile şi monumentele din judeţ pentru a găsi soluţii pentru promovarea şi conservarea lor
• A constat însă că este o adevărată provocare să mergi la ruinele acestei cetăţi, întrucât nu există indicatoare spre locaţie şi nici drumuri asfaltate sau măcar circulabile cu o maşină obişnuită
• Situl este dificil de găsi chiar şi pentru cei care cunosc zona, iar locaţia este greu accesibilă fără o infrastructură pusă la punct
• Cetăţi precum Sucidava se află deja pe Lista indicativă UNESCO şi sunt la un pas de a intra în patrimoniul mondial, însă aceste monumente naţionale nu sunt apreciate la justa lor valoare

 
A fost odată, pe malul Dunării, un loc în care oamenii s-au aşezat acum câteva mii de ani şi care, de atunci, a fost locuit neîntrerupt.
După populaţia neolitică, aici au locuit dacii - un trib dacic, numit sucii -, înălţând una dintre davele (cetăţile) lor: Sucidava.
Romanii au întemeiat aici o aşezare, pe care împăratul bizantin Constantin cel Mare o va transforma într-o puternică bază militară, cu menirea de a apăra podul construit în anul 328, în încercarea de a croi o cale peste Dunăre.
Din pod - impresionantă construcţie din piatră, lemn şi mortar, cu lungimea de peste 2 kilometri - n-a mai rămas azi decât o fărâmă, arătată vizitatorilor sub numele de "piciorul podului".
 
Un colț de rai care, din păcate, la ora actuală, nu poate fi accesat nici de constănțeni și cu atât mai puțin de turiști.
 
În calitate de membru al Comisiei pentru cultură din Senat, Remus Negoi și-a propus să viziteze siturile şi monumentele din judeţ pentru a afla informaţii despre acestea chiar de la faţa locului şi pentru a găsi soluţii pentru promovarea şi conservarea lor.
 
“Am vrut să ajungem la Cetatea Sucidava, un sit care se află pe malul Dunării, în aval de satul Izvoarele. Aici a fost descoperit în 1984 un tezaur compus din 17 obiecte, unele dintre ele relativ bine conservate, altele păstrate în stare fragmentară, destul de precară. Prin valoarea lor artistică şi documentară, piesele componente vin să întregească un patrimoniu de epocă foarte valoros al monumentelor romano-bizantine, descoperite în această parte a imperiului.
Am constat însă că este o adevărată provocare să mergi la ruinele acestei cetăţi, întrucât nu există indicatoare spre locaţie şi nici drumuri asfaltate sau măcar circulabile cu o maşină obişnuită. Situl este dificil de găsi chiar şi pentru cei care cunosc zona, iar locaţia este greu accesibilă fără o infrastructură pusă la punct.
Dobrogea, un ţinut încărcat de istorie, ar trebui să devină o atracţie nu numai pentru litoral şi plaje, ci şi prin intermediul turismului istoric şi arheologic, pentru că zona are atât de mult de oferit în acest domeniu.
Cetăţi precum Sucidava se află deja pe Lista indicativă UNESCO şi sunt la un pas de a intra în patrimoniul mondial, însă aceste monumente naţionale nu sunt apreciate la justa lor valoare. Trebuie să întreprindem toate demersurile pentru a le scoate la lumină şi a le aduce în atenţia publicului: drumuri de acces, indicatoare şi maparea acestora în sistem digital, astfel încât cei interesaţi să le poate identifica şi găsi mai uşor şi, eventual, să aibă acces la un tur virtual al acestora prin intermediul unei aplicaţii informatice”, explică senatorul constănțean.