Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European. A fost discutată coordonarea măsurilor anti-COVID-19

• Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, principalele subiecte de pe agenda reuniunii vizând negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2021 - 2027 şi Planul european de redresare economică, dar şi agrearea unui nou obiectiv climatic pentru 2030.

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 10-11 decembrie a.c., la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European și la Summitul euro, în format extins.

Principalele subiecte de pe agenda reuniunii Consiliului European au vizat negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și Planul european de redresare economică; agrearea unui nou obiectiv climatic pentru 2030; securitatea internă a Uniunii și aspecte legate de relațiile externe ale UE, precum relația transatlantică, situația din Mediterana de Est și vecinătatea sudică. Au fost, de asemenea, continuate discuțiile privind coordonarea măsurilor, la nivelul Uniunii, în contextul generat de pandemia de COVID-19.

În ceea ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și Planul european de redresare economică, au fost adoptate Concluzii ale Consiliului European, prin care sunt aduse clarificări suplimentare cu privire la propunerea legislativă referitoare la condiționalitatea privind protejarea bugetului și intereselor financiare ale Uniunii din perspectiva respectării principiilor statului de drept. Ca urmare, în scopul asigurării unei implementări obiective și eficiente a acestei condiționalități, Comisia Europeană va elabora și adopta orientări, în consultare strânsă cu statele membre, și va informa Consiliul European asupra acestora.

Președintele României a salutat evoluțiile pozitive înregistrate în direcția finalizării procesului de negociere, arătând că acestea sunt de natură să faciliteze operaționalizarea cât mai rapidă a programelor finanțate în cadrul viitorului buget al Uniunii pentru perioada 2021-2027 și demararea implementării Planului de redresare. În același timp, Președintele Klaus Iohannis a reiterat susținerea României pentru adoptarea legislației aferente condiționalității referitoare la statul de drept vizând protejarea bugetului Uniunii Europene.

Un alt rezultat important al reuniunii a fost acordul șefilor de stat și guvern din Uniune cu privire la obiectivul UE pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelul din 1990. În context, au fost discutate aspectele referitoare la definirea unui cadru de implementare care să faciliteze realizarea noului obiectiv, inclusiv din perspectiva principiilor și componentelor constitutive ale acestui cadru.

Concluziile adoptate menționează, astfel, că toate statele membre vor participa la efortul comun de asigurare a îndeplinirii noii ținte pe baze echitabile și de o manieră solidară. De asemenea, concluziile fac referire la faptul că îndeplinirea țintei se va realiza cu menținerea competitivității Uniunii și cu luarea în considerare a circumstanțelor naționale specifice, a nivelelor și potențialelor diferite de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de la care statele membre pornesc în acest proces, precum și a eforturilor realizate anterior în acest scop. Totodată, Consiliul European a recunoscut necesitatea asigurării interconectărilor și securității energetice pentru toate statele membre, la prețuri accesibile pentru companii și cetățeni, precum și a respectării dreptului statelor membre de a decide asupra mixului energetic național și de a opta pentru cele mai adecvate tehnologii în procesul de tranziție.

De asemenea, Comisia Europeană a fost invitată să evalueze modalitățile prin care sectoarele economice pot contribui la atingerea țintei și să prezinte propuneri pe baza unor evaluări detaliate privind impactul economic, social și de mediu la nivelul statelor membre.

Subiectul va fi discutat din nou de liderii Uniunii cu scopul adoptării de orientări suplimentare anterior prezentării de către Comisia Europeană a pachetului legislativ de propuneri sectoriale pentru a sprijini atingerea noului obiectiv, inclusiv a celei vizând partajarea eforturilor între statele membre.


Președintele Klaus Iohannis a arătat că România susține noua țintă ambițioasă de reducere a emisiilor la nivelul Uniunii, subliniind totodată necesitatea unei abordări realiste în pregătirea implementării, în condițiile în care aceasta va presupune eforturi considerabile pentru transformarea economiilor europene.

Președintele României a evidențiat, de asemenea, importanța unei partajări echitabile a eforturilor între statele membre, în funcție de condițiile specifice și de circumstanțele naționale ale acestora, cu asigurarea securității energetice, respectarea mixului energetic național și a principiului neutralității tehnologice. În baza acestui principiu, la solicitarea Președintelui Klaus Iohannis, textul concluziilor Consiliului European face referire la posibilitatea utilizării gazului ca tehnologie de tranziție care să sprijine realizarea obiectivului Uniunii pentru 2030.

Referitor la coordonarea, la nivel UE, în contextul pandemiei de COVID-19, liderii au salutat evoluțiile înregistrate cu privire la dezvoltarea unor vaccinuri eficiente împotriva virusului SARS-CoV-2, manifestând, totodată, îngrijorare față de menținerea unui număr ridicat de cazuri de infectare. Consiliul European a agreat, de asemenea, consolidarea eforturilor de coordonare a măsurilor la nivelul Uniunii, în special în ceea ce privește o ridicare graduală a restricțiilor, invitând Comisia Europeană să prezinte o propunere privind un cadru comun pentru testele antigen și pentru recunoașterea reciprocă a rezultatelor testelor.

Șefii de stat și de guvern din Uniune au subliniat importanța unei pregătiri adecvate a distribuirii vaccinurilor și a campaniilor de vaccinare, inclusiv din perspectiva strategiei de comunicare. Totodată, liderii au apreciat necesitatea creșterii rezilienței sistemelor de sănătate și consolidarea cooperării în acest domeniu, inclusiv prin intermediul unor inițiative precum Uniunea Sănătății.


De asemenea, șefii de stat și de guvern au reiterat necesitatea și disponibilitatea de a consolida cooperarea, la nivelul UE, pentru combaterea terorismului și fenomenelor asociate. Prin concluziile adoptate, liderii au reafirmat necesitatea unității în contracararea actelor teroriste, a radicalizării și a extremismului violent. Consiliul European a lansat un apel la adresa statelor membre de a accelera eforturile vizând implementarea noilor baze de date și sisteme informatice de la nivel european, precum și în direcția consolidării cooperării polițienești și judiciare în domeniu.

Referitor la agenda externă a Uniunii, liderii au abordat, în principal, aspecte privind relațiile UE cu SUA, evoluțiile din Mediterana de Est și Vecinătatea Sudică.

Referitor la relațiile transatlantice, prin concluziile adoptate, Consiliul European a evidențiat importanța unui parteneriat transatlantic puternic axat pe interese comune și valori împărtășite, mai ales în contextul provocărilor globale curente. A fost agreată abordarea, în relația cu SUA, a unor teme importante precum consolidarea multilateralismului, întărirea răspunsului global la pandemia de COVID-19, gestionarea schimbărilor climatice, consolidarea redresării economice și a comerțului, promovarea securității și cooperarea în domeniul digital și tehnologic. Consiliul European a exprimat disponibilitatea de a discuta prioritățile comune cu noul Președinte al Statelor Unite.

Cu privire la evoluțiile din Mediterana de Est, liderii europeni au reafirmat, prin concluziile adoptate, interesul strategic al Uniunii pentru dezvoltarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia. Au menținut oferta unei agende pozitive, în condițiile în care Turcia va manifesta disponibilitate pentru un parteneriat onest cu Uniunea Europeană și cu statele membre, precum și de a soluționa neînțelegerile prin dialog și în conformitate cu dreptul internațional. Agenda pozitivă ar include dimensiunea economică și comercială, contactele interumane, reluarea dialogului la nivel înalt, precum și continuarea cooperării în domeniul migrației.

Pe de altă parte, în concluziile Consiliului European se menționează că Turcia s-a angajat în acțiuni unilaterale, provocatoare la adresa Uniunii, a statelor membre și a unora dintre liderii europeni. Astfel, Consiliul Uniunii este invitat să adopte listări suplimentare în baza deciziei din 11 noiembrie 2019 privind măsurile restrictive legate de activitățile de forare ale Turciei în Mediterana de Est.

Consiliul European a mai reliefat importanța menținerii canalelor de comunicare deschise cu Turcia și a invitat Înaltul Reprezentant și Comisia să prezinte o evaluare actualizată a relațiilor UE-Turcia, precum și a opțiunilor de abordare, spre a fi discutate cel mai târziu în cadrul Consiliului European din martie 2021.

De asemenea, șefii de stat și de guvern au solicitat organizarea Conferinței Multilaterale privind Mediterana de Est. Uniunea Europeană va urmări și coordonarea cu Statele Unite ale Americii privind Turcia și situația din Mediterana de Est.

În cadrul Summitului zonei euro în format extins, a fost adoptată o Declarație a liderilor prin care este reafirmată importanța unui răspuns economic coordonat și rapid la provocările generate de pandemia de COVID-19, inclusiv pe baza progreselor deja obținute privind Uniunea Economică și Monetară și Uniunea Bancară, informează Administrația Prezidențială.