Mărturia cutremurătoare a unui infectat cu COVID-19, internat la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța

Mulți nu reușesc să povestească despre momentele prin care trec din momentul în care apar primele simptome de SARS-CoV-2, dar mai ales de experiența din unitatea spitalicească. De altfel, un constănțean a povestit tot acest drum care i-a schimbat viața, iar simptomele resimțite de el, care la prima vedere pot părea de o simplă răceală, iată că nu sunt chiar așa. În 3 săptămâni, bărbatul spune că a slăbit chiar 11 kilograme.

”Dragi prieteni, m-am gândit mult dacă să scriu aceste rânduri și am hotărât că este mult mai important să vă povestesc prin ce am trecut în ultimele 3 săptămâni, pentru ca voi să puteți lua deciziile potrivite bazate pe o experiență împărtășită sincer... Totul a început pe 16.07, 16.00 când am simțit că mă ustură în gât. Nu am dat mare importanță, am zis că am băut apă rece și am inflamată o amigdală. Am ajuns acasă și m-am întins puțin în pat că aveam programată o întâlnire la orele 18.00.

Cât am stat în pat am simțit contracții la gambe, usturime în gât și febră puțină. Am luat un paracetamol și un strepsils, totul a revenit la normal. În cursul serii am avut aceleași simptome și am mai luat un paracetamol și un strepsils. Dimineața parcă mă durea mai tare în gât și, ca tot românul, am luat un antibiotic, un paracetamol și un strepsils. În cursul zilei am zis - Ia să nu mai iau paracetamol, să văd dacă infecția asta de la amigdală (așa credeam eu) imi crește temperatura - și, surpriză, am avut 37,5. Am ajuns acasă, am luat un paracetamol, un antibiotic, un strepsils și am rugat soția să îmi aducă și un antiviral - mă gândeam că am și răcit. Sâmbătă și duminică am zăcut în pat, luînd același tratament și, în plus, am inhalat aburi cu ulei de eucalipt. Luni dimineață m-am trezit, m-am pregatit să merg la serviciu, am luat medicamentele și am plecat.

Când să urc in mașina, când am inspirat, mi s-a părut că mă jenează ceva în plămâni. Am sunat un prieten drag, să îmi recomande unde să fac un CT la plămâni. Spre norocul meu a putut răspunde atunci și după o discuție scurtă m-a convins să îmi fac testul PCR. Am oprit la Spitalul de Boli Infecțioase, m-am dus în zona în care se fac testele, am completat o hârtie, am explicat ce simptome am și am făcut testul. Mi s-a spus că acum trebuie să aștept rezultatul, în izolare, la spital sau acasă. Am spus că mă duc acasă și mi-a transmis că mi se va comunica prin telefon rezultatul. Am mers acasă și mi-am urmat tramentul. Marți la ora 11.00 am fost sunat și mi s-a spus că rezultatul a ieșit pozitiv și trebuie să ajung la spita, iar soția, pentru că locuiește cu mine și nu are nici un simptom, trebuie să se izoleze acasă 14 zile.

Pentru că un prieten drag m-a convins să merg la spital am ajuns într-o oră cu bagaj, la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, unde am fost internat. Credeam că 2-3 zile, dar... În camera cu 3 paturi și 3 pacienți au intrat două doamne doctor în costum de marțian și una dintre ele a zis "vai, și are și obezitate" - eu fiind mai slăbuț. M-au consultat, m-au întrebat de simptome și mi-au recoltat sânge pentru analize. Peste o oră, o doamnă asistentă a venit și m-a dus să fac un CT la plămâni(cu mască). Am revenit în cameră și în 2 ore a început distracția. Au intrat 3 marțieni în cameră, mi-au spus că am pneumonie de la virus, mi-a montat o branulă prin care îmi introduceau antibiotice, mi-a făcut o injecție în burtă împotriva coagulării sângelui, mi-a dat câteva pastile, a conectat un bidon cu apă la un robinet de deasupra patului și mi-a dat un furtun, recomandandu-mi să îl țin la nas că este oxigen medicinal pur și îmi face foarte bine. Și am petrecut 16 zile așa...oxigen,antibiotic în venă, anticoagulare în burtă, 5 pastile dimineața și 5 seara. Din când în când, un ekg, analize de sânge și câte un test PCR. Și măsurat tensiunea, temperatură și gradul de oxigen în sânge de 2 ori pe zi. Și miercuri, joi, vineri și sâmbătă am tușit de 4/5 ori dimineața și expectoram puțin ce parea ca sânge amestecat cu mucozitate. Și în rest o stare de rău general, mâncare, baie și în pat. După 16 zile declarat vindecat, dar reziduuri de viruși la test - în izolare la domiciliu și refacerea testului după o săptămână.

A doua zi acasă surpriză - imi pierd gustul și mirosul. La ora 16 gust dintr-un compot de caise și simt gust de caise. Gust toată mâncarea din frigider - are gust. Iau o jumătate de lămâie și încerc să gust din ea și o simt atât de acră, la 13.00 mi-am stors lămâie în gură și nu am simțit nimic. Cam asta mi s- a întâmplat... am luat un virus, nu știu de unde și m-am tratat. M-am protejat pe mine și pe ceilalți, astfel că cei pe care i-am întâlnit în săptămâna premergătoare nu au avut nimic - marea lor majoritate au făcut testul PCR și a ieșit negativ. Nu sunt zombi, nu mă transform, nu mănânc oameni, sunt doar "ciuma roșie" (asta în condițiile în care la revoluție aveam 14 ani, bunicul meu a făcut 2 ani de război și 10 ani de lagăr în Siberia și a fost deportat din Cadrilater-dar eu sunt ciuma roșie). În final, după experiența avută, pot să vă spun doar atât: - virusul există, protejeați-vă purtând masca; la primul semn faceți testul PCR (este foarte important să descoperi cât mai repede ).; până ajungi la spital să nu plece un cheag de sânge ( ăsta a fost cel mai mare risc pentru mine în cele 4 zile în care am stat acasă-luînd în considerare și greutatea oricând putea pleca un cheag de sânge care să dea un infarct sau un AVC ) ;- dacă ai noroc să fi între cei mulți asimptomatici ești ok ; - dacă ești printre cei "aleși" care au simptome să ai noroc să ajungi intr-un spital cu de toate (și aici vă spun că Spitalul de Boli Infecțioase de la gară este top - Decebal Fagadau nu vorbește despre asta dar în martie a cumpărat aparat PCR - astfel că testele se fac la spital) ; - a înlocuit bazinul de oxigen și a adus oxigen medicinal pur 100% la fiecare pat (marea majoritate a spitalelor au oxigen la 20% din paturi și așa avea și ăsta, dar atunci când virusul îți poate schimba starea la interval de 2 ore fără să faci nimic orice sutime de ajutor face diferența între viață și moarte) ; - a achiziționat un robot care dezinfectează în permanență în spital; - a asigurat fondurile necesare pentru medicamente, analize și salariile personalului; - a creat o echipă de oameni deosebiți, cărora le sunt recunoscător;)  - să fii om bun, că Dumnezeu dă și după sufletul omului.

Eu sper să nu mai ia acest coronavirus nimeni sau dacă îl ia să fie asimptomatic. Sau dacă are simptome Primaria Constanța să aibă fonduri să asigure tot ce este necesar la acest spital și celalte instituții să doteze spitalele COVID la acest nivel pentru a beneficia de cel mai bun tratament (am cunoscut o persoană care, mergând la alt spital, că nu avea simptome și fiind consultat așa și așa, a ajuns la Boli Infecțioase direct pe secția ATI timp de 8 zile și acum zicea că dacă nu ajungea aici era mort). Să nu crească foarte repede numărul celor care au nevoie de spitalizare, având în vedere că spitalele sunt ocupate în proporție de 80% și durata medie de tratament este de 2 săptămâni.

În final vă rog să mă iertați dacă am făcut ceva greșeli de ortografie, dar nu mai mă pot concentra să corectez, că deja e 01.30 și mă ia somnul, dar promit să o fac mâine.


Vă doresc multă sănătate vouă și familiilor voastre, eu am rămas același dar mi-am resetat puțin prioritățile - viața e scurtă și trebuie trăită, să rămână ceva în urma noastră!

O săptămână frumoasă, dragi prieteni !!! 🤗🤗🤗🤗 Și, apropo, am slăbit 11 kg în 3 săptămâni de spitalizare!”, a transmis bărbatul pe pagina sa de Facebook.