140 de ani de la fondarea Societăţii de Cultură Macedo-Române. Sărbătoare la Muzeul „Gheorghe Celea“, din comuna Mihail Kogălniceanu (galerie foto)

În organizarea Fundaţiei Culturale „Muşeata Armână” (Mihail Kogălniceanu) şi a Asociaţiei Aromâne din Dobrogea „Picurarlu de la Pind” (Constanţa), la Muzeul „Gheorghe Celea” (com. Mihail Kogălniceanu - jud. Constanţa) a avut loc reuniunea afectiv-memorială „Rolul istoric al Societăţii de Cultură Macedo-Române (SCMR) în dimensionarea modernă a românismului balcanic”, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la fondare (23 septembrie 1879).  

Invitaţii la această reuniune au susţinut prelegeri pe această temă, ei fiind: prof. Willy Wisoşenschi („Aromânii şi meglenoromânii -  istorie în actualitate. Importanţa istorică a creării SCMR”), conf. univ. dr. Nistor Bardu („Iniţiative naţional-culturale de astăzi ale SCMR”), student George Gace („Repere istorice ale existenţei SCMR”), publicist Goran Kostov („Locul SCMR în ansamblul societăţilor aromânilor şi meglenoromânilor din Balcani şi România”), conf. univ. dr. Cosmin Căprioară („Dialectele aromân şi meglenoromân - o perspectivă istorică şi actualitatea lor în zilele noastre”), prof. Mihai Paris („Rolul SCMR în dezvoltarea învăţământul naţional în limba română din Balcani”), dr. Lavinia Dumitraşcu („Activităţi şi prezenţe ale SCMR în rândurile aromânilor şi meglenoromânilor stabiliţi în Dobrogea”), conf. univ. dr. Marian Zidaru („Contextul internaţional în perioada înfiinţării şi activităţii din primele decenii ale SCMR”), dr. Gheorghe Tase („Personalităţi are au activat în cadrul SCMR”), publicist Vlatko Dimov (intervenţie video prin Skype - „Nicolae Baţaria şi activităţi ale SCMR în vizorul unor instituţii ale autorităţilor române”),  ec. Mariana Forfolea („Tradiţii şi obiceiuri ale fărşeroţilor dobrogeni”), prof. Gabriel Stratenie („Prieteni şi colegi români de origine aromână, personalităţi ale Dobrogei de azi”), prof. Elena Wisoşenschi („Istoria şi civilizaţia aromânilor” - un program de curs opţional necesar azi în unele şcoli din Dobrogea).

În intervenţia sa („Rolul istoric naţional-cultural al SCMR în dimensionarea simţămintelor identitare ale românilor balcanici”), unul dintre co-organizatori, profesorul Stoica Lascu, preşedinte al Asociaţiei Aromâne din Dobrogea „Picurarlu de la Pind”, a spus, între altele: „În decursul existenţei sale - fondată de un mănunchi de comercianţi, intelectuali şi politicieni români (atât daco-români, cât şi aromâni), la Bucureşti, la 23 septembrie 1879 -, Societatea de Cultură Macedo-Română - a fost, în plan instituţional, organizaţia naţional-culturală care a reprezentat faţă de Statul Român interesele românilor balcanici; rolul său a fost uriaş, mai ales până la Primul Război Mondial, pentru ca mai apoi, până prin 1949-1950 - când şi-a sistat, pe fond, activitatea, în noul context geopolitic postbelic -, cele 6-7 mii de familii de aromâni şi meglenoromâni stabilite în Ţară în calitate de români să beneficieze de certificate de naţionalitate eliberate tocmai de SCMR, prin care se atesta că respectiva persoană era «român de origină»”.

Întâlnirea-eveniment s-a încheiat cu o sesiune de cântece în idiomul matern/aromân şi în limba literară (cantautori: Cristian Ionescu şi Nelu Ianca), dar şi cu înmânarea unor diplome de excelenţă din partea SCMR - semnate de preşedintele Ion Caramitru -, „cu ocazia aniversării a 140 de ani de la constituirea Societăţii de Cultură Macedo-Română (1879-2019), precum şi pentru susţinerea cauzei românilor balcanici”.

Festivalul culinar fărşerot a făcut deliciul participanţilor la acest eveniment.

Sursa foto: Imagini puse la dispoziție de prof. Stoica Lascu