Actorul tulcean, Ion Focșa deceda în urmă cu 11 ani

 
Ion Focșa s-a născut la data de 14 februarie 1925, în comuna Pecineaga, județul Tulcea. A fost al șaptelea copil în familia unui perceptor.
 
Cariera lui s-a confundat cu teatrul. A fost actor, regizor și memorialist.
 
În comuna Pecineaga a urmat clasele primare și cele gimnaziale, iar liceul l-a făcut în București. Ulterior, a studiat la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București, clasa Ion Manolescu și Vasile Maximilian.
 
Până la alegerea meseriei de actor, Ion Focșa a lucrat și ca ucenic la un atelier de firme luminoase, vânzător la un magazin de coloniale în Pitești, strungar la Uzinele „Lemaître” din București și șofer. Practicând ultima profesie, Focșa l-a întâlnit pe dramaturgul Victor Ion Popa, cel care i-a schimbat destinul.
 
Debutul pe scenă a fost consemnat în anul 1945, la Teatrul Național din București. A mai jucat și la: Teatrul „Muncă și Voie Bună”, „Comedia”, Teatrul Mic, Teatrul Nostru, „Alhambra”, Teatrul Tineretului din Galați, Teatrul „Alexandru Davilla” din Pitești.
 
A colaborat cu regizori de seamă, din care amintim pe: Victor Ion Popa, Ion Șahigian, Sică Alexandrescu, Marietta Sadova, Val Mugur, Aurel Ion Maican, Horea Popescu, Radu Peniculescu, Sorana Coroamă-Stanca, Nae Cosmescu.
 
A interpretat 210 roluri în piese precum: „Mitea Cocor”, „Fata lui Tudoran”, „Poemul lui octombrie”, „Viață nouă”, „Trăiască ai noștri”, „Steaua fără nume”, „Vlaicu Vodă”, „Moș Teacă”, „Oameni și umbre”, „Noaptea regilor”, „Goana după fluturi”, „Meșterul Manole”, „Timp și adevăr”, „Țara fericirii”, „Puterea și adevărul”, „Nunta din Perugia” etc.
 

Pe lângă activitatea de actor, el s-a ocupat și de regizarea pieselor: „Casa cu două fete”, „O felie de lună”, „Papa se lustruiește”, „Piese într-un act”, „Tigrul în papuci”.
 
Ion Focșa a primit următoarele premii și distincții: cetățean de onoare al Municipiului Pitești (1995), cetățean de onoare al comunei Pecineaga (2000), diplomă de merit acordată de Academia Română.
 
Ion Focșa a scris două volume de memorialistică, denumite „Ghinionul a fost norocul meu”, publicate la editurile Tip Naste și Paralela 45, în 2004 și 2007.
 
Omul de teatru s-a stins din viață la 86 de ani, pe 11 ianuarie 2012, la Pitești.
 
Sursă text: „Dicționar de personalități dobrogene” volumul 4, de Corina-Mihaela Apostoleanu, Constanța Călinescu, Vanghele Culicea, Ion Faiter, Adriana Gheorghiu, Mariana păvăloiu, Anaid Tavitian și Eugenia Timofticiuc

 
Citește și:
In memoriam Marieta Mihalcea, actrița care a interpretat 73 de roluri de-a lungul a peste trei decenii