Apariție editorială în Germania - „DOBROGEA, coloniști germani între Dunăre și Marea Neagră”

Zilele acestea, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea ne-a adus la cunoștință lansarea la Potsdam (Germania) a unui volum remarcabil asupra prezenței germanilor în Dobrogea, intitulat „DOBRUDSCHA, Deutsche Siedler zwischen Donau und Schwarzem Meer” („DOBROGEA, coloniști germani între Dunăre și Marea Neagră”), scris de publicistul german Josef Sallanz și lansat sub egida Forumului Cultural German Europa de Est, cartonat, 262 pp.


Autorul, născut la Arad, România, în 1963, a studiat științe politice, germanistică, romanistică și geografie umană la Heidelberg și Potsdam, precum și cercetare și învățământ la Heidelberg, Potsdam, Mainz și Magdeburg. Din 2016 este lector la Serviciul German de Schimb Academic (DAAD) în Republica Moldova la Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău. Domeniile sale de cercetare și interes sunt teme regionale despre Dobrogea, Banat și Basarabia din perspectivă istorico-geografică; procese de transformare în Europa de Sud-Est după 1989; politica minorităților și culturii; regiuni frontaliere în Europa estică. A efectuat mai multe sejururi de cercetare în România, Republica Moldova, Bulgaria și Ucraina.

O recenzie a acestei cărți ne-a fost oferită de biologul și cercetătorul științific dr. Alexandru Ș. Bologa, purtând titlul „O nouă contribuție valoroasă asupra germanilor dobrogeni”:

„Monografia de față a apărut în cadrul proiectului de cercetare „Germani și vecinii lor în Dobrogea” al Comisarului guvernamental federal pentru cultură și mass-media (BKM).
Lucrarea completează lucrări anterioare, cu subiect similar, printre care Bilder aus der Dobrudscha (Imagini din Dobrogea), editor Administrația de etapă germană în Dobrogea, Constanța, 1918, Denkschrift der Deutschen Etappenverwaltung in der Dobrudscha, abge-schlossen Mitte April 1917 (Memoriu al administrației de etapă germane în Dobrogea, încheiat la mijlocul lui aprilie 1917), traducere ing. Gustav Rückert, Olga Kaiter, editori Valentin Ciorbea, Constantin Cheramidoglu, Walter Rastäter, Ed. Ex Poto, Constața, 2012 și
Die Dobrudschadeutschen - Geschichte und Zivilisation (Germanii dobrogeni - istorie și civilizație), ediția II-a revăzută și adăugită, editori Valentin Ciorbea, Corina-Mihaela Aposto-leanu și Olga Kaiter, Constanța, 2014.


Conținutul, prezentat în condiții grafice deosebit de atractive, este precedat, în interiorul coperții, de o hartă color, pe două pagini, a Dobrogei în România și Bulgaria și a evoluției istorice a frontierelor în Dobrogea, de la Tratatul de la San Stefano din 1878 până la Tratatul de la București din 1918.
În Cuprins se regăsesc un Cuvânt înainte și mulțumiri ale autorului, capitolele Dobrogea - regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră, Momente cheie din istoria germanilor dobrogeni, Mediul de viață al germanilor dobrogeni un Epilog și Anexe.


Primul capitol descrie situarea geografică a regiunii istorice Dobrogea între Marea Neagră (E), Dunăre (V), Delta Dunării (N) și landschaft-ul (peisajul) bulgăresc Ludogorie (S), din antichitate, sub domnia otomană, cu menționarea importanței Comisiei Internaționale a Dunării cu sediul la Sulina (!856), ca populație multietnică, Pacea de la București (1913) și implicarea Prim-ministrului Titu Maiorescu, precum și alte precizări istorice, politice și demografice semnificative.

Cel de al doilea capitol evocă imigrația, cu prima fază între 1841-1857, cea de a doua între 1873-1883, cea de a treia între 1890-1892, cu Tochterkolonien (colonii-fiice), colonii germane în Dobrogea bulgară de sud, perioada de după Congresul de la Berlin (1878), familia regală Hohenzollern și Dobrogea, germanii dobrogeni în Primul Război Mondial și perioada interbelică, controlarea (Besatzung) Dobrogei de către Puterile Centrale între 1916-1918, Generalfeldmarschall-ul August von Mackensen la Constanbța în 1916, efectele reformei agrare asupra germanilor dobrogeni, promovarea intereselor politice și culturale ale germanilor dobrogeni, «Mișcarea de reînnoire» în Dobrogea, relocarea, evadarea și integrarea, rămas bun, reinstalarea în „Est”, germani dobrogeni din Germania în lagăre de concentrare (Flossenbürg, 1942) și dorința lor de reîntoarcere în România, sfârșitul războiului, fuga și revenirea, un nou început în perioada postbelică, germanii dobrogeni în Republica Federală, germanii dobrogeni în RDG, emigrarea peste mări, germani între Dunăre și Marea Neagră după mutare, germani în Dobrogea după 1989.
Cel de al treilea capitol cuprinde considerații despre religie și viața bisericească, biserica evanghelică, comunitățile Bisericii Evanghelice Libere, Biserica romano-catolică, «Biserica deschisă Malcoci (Malkotsch)», învățământul coloniștilor germani în Dobrogea (școala și educația în timpul colonizării, învățământul după 1878, finanțarea și statutul juridic al învățământului în limba germană, Școala evanghelică germană din Constanța, consolidarea școlilor cu limbă de predare germană), Economie (agricultură, viticultură, zootehnie, industrie, meșteșuguri/artizanat0, viața la țară (structura coloniei, viața cotidiană și munca, nutriția, asistența medicală), folclor și cultură (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza, moriștile de Paști (Osternklappern) în comunele catolice, culesul de ouă în Lunea Paștelui, Rusaliile, Corpus Christi (Fronleichnam), nunți, botez și nași, moarte și înmormântare, cimitire și cultul înmormântării, costum și îmbrăcăminte, divertisment duminical), vecinii germanilor dobrogeni (români, aromâni, bulgari, tătari, turci, cerchezi, ucraineni, ruși, evrei, armeni, țigani, italieni,greci), germanii dobrogeni - concluzii.
Toate capitolele sunt ilustrate foarte sugestiv, cu hărți, imagini și fotografii de mare rezoluție, majoritatea color.

Lucrarea cuprinde o Bibliografie și listă a izvoarelor documentare reprezentativă, din care nu lipsesc, de ex., J. Bart, L. Boia, F. Bordânc, M. Cojoc, P. Covacef, G. Dănescu, N. Iorga, A. Lup, A. Meschendörfer, R. Netzhammer, V. Nicoară, A. Rădulescu și I. Bitoleanu, I.N. Roman, S. Tavitian, Dobrogea1878-1928 (2003), periodice, fonduri arhivistice, un index de autori și un index de localități, pe lângă lista ilustrațiilor.


Volumul se încheie cu informații succinte despre Forul Cultural German Europa de Est – care a publicat lucrarea și menționarea cărților Utei Schmidt Bessarabien - Deutsche Kolonisten am Schwarzen Meer (Basarabia - coloniști germani la Marea Neagră) și a lui Gerhard Seewann și Michel Portmann Donauschwaben (Șvabii de la Dunăre) publicate în 2006 respectiv 2018.
În mod evident, această publicație reprezintă încă o contribuție remarcabilă, prin bogăția informațională, stil scriitoricesc sintetic, clar și la obiect, asupra germanilor coloniști dobrogeni, care au contribuit și ei, prin crearea de localități, instituții de învățământ și inițiative culturale, la progresul provinciei Dobrogea în secolul XX”.


Citește și:

#citeşteDobrogea Dr. biolog Alexandru Ş. Bologa - „Profesorul Garabet Kümbetlian, un veritabil intelectual, germanofon, afabil şi subtil, de cea mai agreabilă amintire“