Armenii, în premieră la Muzeul de Artă Populară Constanţa! Se anunţă o colaborare fructuoasă

„Capodopere arhitecturale armeneşti“ este titlul expoziţiei pe care Muzeul de Artă Populară Constanţa o găzduieşte la parter, între 18 şi 25 august. Aceasta reuneşte 27 de schiţe ale unor importante clădiri armeneşti de pe teritoriul României, inclusiv din Constanţa, realizate de o elevă din clasa a XII-a, pasionată de arhitectură şi cultură armenească, Raluca Chiriţă, care studiază la Colegiul Naţional de Arte „Octav Băncilă“ din Iaşi. 
 
În cadrul vernisajului, care a avut loc pe 18 iulie, amfitrioana manifestării, directorul Muzeului de Artă Populară, dr. Maria Magiru, şi-a exprimat bucuria de a găzdui o astfel de expoziţie, ca o primă manifestare organizată în cadrul instituţiei de cultură alături de comunitatea armeană.
 
Făcând trimitere la scrierile lui Nicolae Iorga şi la prezenţa armenilor în Moldova încă din veacul al XV-lea, amintind totodată de comunitatea puternică din Murfatlar, la începutul secolului al XX-lea, dar şi de cercetările etnografice pe care le-a realizat pe teren, în anii 70, dr. Maria Magiru a subliniat: „Pe armeni nu i-am întâlnit în aşezările tradiţionale dobrogene. Mereu i-am asociat cu civilizaţia urbană (...) Armenii erau negustori desăvârşiţi, meşteşugari nemaipomeniţi. Ei au alcătuit prima burghezie a oraşelor moldoveneşti şi au construit biserici, şcoli, au construit case solide din cărămidă“.
 
„Vreau să vă mulţumesc că mai sunteţi în Constanţa, că existaţi aici, că păstraţi şi respectaţi toate tradiţiile care vă sunt specifice. Mi-a făcut mare plăcere să lucrez cu preşedintele comunităţii armene, domnul doctor Liviu Merdinian, un om deosebit. Am simţit în momentul în care l-am văzut că armenii vor fi prezenţi în colecţiile muzeului nostru de acum înainte. Am promisiunea donaţiei a două costume vechi ale armenilor. Deci, când voi mai face o expoziţie cu multiculturalitatea dobrogeană, armenii nu vor mai lipsi, pentru că acest gol se va umple. Mai sper să facem împreună o expoziţie cu piese împrumutate de la muzeul din Bucureşti şi acest parter să fie plin de obiecte aparţinând armenilor“, a spus dr. Maria Magiru.
 
Afirmaţia a fost întărită de preşedintele sucursalei Constanţa a Uniunii Armenilor din România (UAR), medicul Liviu Merdinian. „Nu mai suntem aşa de mulţi ca pe vremuri, dar sperăm ca toate aceste vernisaje, expoziţii şi întâlniri cu scop cultural şi etnic să mai aducă un strop din parfumul cafelei care se simţea în zona aceasta, începând de la farmacia Miga în jos“, a spus Merdinian.
 
În cadrul vernisajului a luat cuvântul şi consultantul artistic al Teatrului de Stat Constanţa, Anaid Tavitian, care a descris colaborarea din Muzeul de Artă Populară şi comunitatea din care face parte ca fiind „o fereastră frumoasă deschisă spre un strop de nemurire a tot ce ţine de istoria şi spiritualitatea noastră, a armenilor“.
 
„Oriunde s-au aşezat în această lume, primele lucruri pe care le-au făcut armenii au fost biserica şi casa, deoarece familia şi biserica reprezintă cele două coloane de marmură pe care s-a sprijinit întotdeauna poporul armean. Acestea sunt valorile la care se raportează orice armean“, a mai spus Anaid Tavitian. Totodată, şi-a manifestat dorinţa de a vedea reunite în paginile unei cărţi sau ale unui album fotografiile de epocă cu clădiri armeneşti, dar şi desenele Ralucăi Chiriţă, precum şi poveştile extraordinare ale edificiilor, pentru ca „aceste emoţionante mărturii ale trecerii armenilor pe aceste meleaguri să fie nemurite“.
 
Expoziţia „Capodopere arhitecturale armeneşti“ surprinde lăcaşuri de cult şi casele negustorilor de origine armeană din Iaşi, Roman, Bacău, Târgu Ocna, Botoşani, Suceava, Gura Humorului, Focşani, Galaţi, Tulcea, Gherla, Dumbrăveni, Constanţa. Oraşul de la Marea Neagră este reprezentat de biserica armeană cu hramul Sfânta Maria, situată în zona peninsulară, pe strada Callatis, faimoasa Casă cu Lei, blocul Bohcenian, situat la intersecţia dintre bulevardul Tomis cu strada Ştefan cel Mare, palatul Manissalian, care nu mai există din anul 1941, precum şi crucea de piatră „hacikar“, dezvelită pe faleza Cazinoului, la sfârşitul lunii aprilie.

 
Expoziţia deschisă la muzeul de etnografie de la malul Mării Negre până vineri, 25 august, este realizată de UAR, sucursala Constanţa şi instituţia gazdă, în parteneriat cu UAR, filiala Iaşi.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa