Artişti populari ai lemnului, aduşi la malul mării de Muzeul de Artă Populară Constanţa

Muzeul de Artă Populară Constanţa va fi gazda manifestării „Meşteşuguri tradiţionale - prelucrarea artistică a lemnului“, ce are drept scop prezentarea meşteşugurilor tradiţionale româneşti.
 
Organizat în perioada 20-22 august, evenimentul îi aduce în atenţia publicului constănţean pe patru dintre meşterii populari ai Munteniei, ai Olteniei şi ai Moldovei, pentru a reprezenta meşteşugul tradiţional al prelucrării lemnului, atât în domeniul vaselor de uz gospodăresc, cât şi în cel al decorării tradiţionale a obiectelor din lemn.

Ce meşteri sunt invitaţi la Muzeul de Artă Populară Constanţa

La manifestarea de la malul mării va fi prezent Bucur Bădălan, originar din satul Băbeni, judeţul Vâlcea, meşter lemnar care confecţionează obiecte de uz gospodăresc, vândute apoi în târgurile din Oltenia şi din întreaga ţară. Alături de ceilalţi meşteri din cadrul centrului specializat în care activează, Bucur Bădălan lucrează găvane, covate, platouri, linguri, mese rotunde şi scăunele cu trei picioare. Obiectele obţinute sunt de obicei nedecorate, accentul fiind pus pe calitatea esenţei lemnului de tei, care este modelat în diferite forme prin tehnici simple, precum tăiere, cioplire, scobire şi şlefuire.
 
Şi meşterul popular Alexandru Manea, din comuna Ulmi, judeţul Dâmboviţa, vine la Constanţa. El lucrează blidare, mese şi scaune, care sunt acoperite integral cu crestături în lemn, având în special caracter decorativ. Tot din Dâmboviţa, localitatea Moreni, va veni meşterul Vasile Moldoveanu, un mare maestru în prelucrarea artistică a lemnului. Ramele icoanelor sale sunt acoperite cu crestături, printre motivele cele mai folosite numărându-se „funia răsucită“, ca simbol al vieţii. De asemenea, meşterul Vasile mai realizează o varietate de cruci de mână, troiţe, furci de tors şi lăzi de zestre, după modele tradiţionale.
 
Din Moldova, va fi prezent meşterul popular Vucol Solcanu, ce realizează crestături pe cozile lingurilor din lemn în care sunt încifrate simboluri magice şi ritualuri legate de ceremoniile nupţiale.
 
Prin prezenţa la Constanţa a celor patru meşteri populari lemnari, se pune accent pe continuitatea şi evoluţia acestui meşteşug tradiţional, precum şi pe modul în care s-au perpetuat formele tradiţionale şi motivele decorative realizate prin crestături în lemn.

Lemnul, important pentru tradiţia românească

Lemnul de diverse esenţe este o materie primă care s-a găsit cu uşurinţă în mediul înconjurător al satului românesc tradiţional, fiind utilizat pentru construcţia caselor, a bisericilor, a mobilierului locuinţelor ţărăneşti, a mijloacelor de transport, a uneltelor de muncă şi a ustensilelor de uz casnic. Uşor de prelucrat cu unelte simple (topor, bardă, daltă, briceag), lemnul permite realizarea unor forme şi decoruri diverse, prin utilizarea unor tehnici variate, precum cojire, încovoiere, cioplire, împletire, încrustare, incizie sau crestare.
 
„Muzeul nostru deţine în colecţiile sale de patrimoniu categorii de obiecte din lemn din toate provinciile istorice româneşti, care ilustrează meşteşugul prelucrării artistice a lemnului: mic mobilier ţărănesc (lăzi de zestre, scaune, blidare, lingurare, vase şi ustensile de uz casnic din lemn), găvane, coveţi, bote, ploşti, măsuri de lapte şi cereale, linguri şi linguroaie, unelte de muncă, dintre care cele mai decorative sunt furcile de tors, care, pe lângă funcţia practică, o deţin şi pe cea de obiect de recuzită obligatorie în ceremonialul nunţii“, se precizează pe pagina oficială a Muzeului de Artă Populară Constanţa.

Seria de evenimente „Meşteşuguri tradiţionale“

Manifestarea organizată de Muzeul de Artă Populară Constanţa face parte din cadrul seriei de evenimente „Meşteşuguri tradiţionale“. În acest context, amintim că, în perioada 23-25 iulie, Muzeul de Artă Populară Constanţa a fost gazda evenimentului „Olăritul - tradiţie şi contemporaneitate“, ce a avut drept scop prezentarea evoluţiei acestui meşteşug care încă mai păstrează tehnica, materialele şi cromatica moştenite din vechime. Atunci, au fost invitaţi la Constanţa olari care menţin cu succes, într-o eră modernă, meşteşugul olăritului.
 
Sursa foto: Facebook.com (Muzeul de Artă Populară Constanţa)