„Atlasul geografic şi statistic al României” publicat în 1864, expus la Muzeul Național de Istorie

 

• „Atlasul geografic şi statistic al României” sau „Atlasul lui Papazoglu”, publicat în 1864, este expus la Muzeul Național de Istorie a României.

 
Volumul, deosebit de valoros din punct de vedere istoric și documentar, a fost întocmit de Dimitrie Papazoglu, colonel, istoric, cartograf și geograf român, autorul primei hărți a Principatelor Române Unite și a lucrării „Istoria fondării oraşului Bucureşti, capitala României”.
 
Atlasul cuprinde hărţi detaliate ale celor 32 de districte ale României, precum și numeroase informații statistice, deosebit de interesante și de valoroase pentru istoria modernă a țării noastre.
 
Hărțile prezentau drumurile naţionale și cele locale, limitele plășilor, numărul familiilor fiecărei comune, mănăstirile, liniile telegrafice, oficiile poștale, pichetele de grăniceri dunărene și cele de munte, punctele de trecere peste graniță, locurile unde au avut loc bătălii, punctele arheologice.
 
De asemenea, fiecare hartă avea o statistică, care cuprindea numărul orașelor districtului, comunelor, ocoalelor sau plășilor, stațiilor de telegraf și a celor poștale, pichetelor, mănăstirilor, pogoanelor (cultivate și necultivate), proprietarilor, arendașilor precum și populația districtului respectiv. Pe hartă sunt marcate: legenda, scara, stema districtului, numele editorului și gravorului, dar și personalitatea căreia îi era dedicată harta respectivă.
 
Papazoglu a început realizarea „Atlasului geografic și statistic al României” în anul 1863, plecând de la ideea că toate cancelariile autorităților urbane și rurale, toate școlile orașelor și comunelor, toate detașamentele militare să aibă harta țării, nu numai pe cea generală (pe care o publicase în anul 1859) dar și pe cea a districtului în care se aflau.
 
Documentul poate fi admirat în cadrul expoziției Cuza 150.

Detalii despre expoziție, program de vizitare și bilete https://www.mnir.ro/exhibition/cuza-150/

 
Citește și
Scrisori din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Corespondență către Ioan Andrieșescu