Balcicul, o sinteza in culori

Lucrarea, o sinteza a unui volum amplu, va pune accent pe atmosfera si culoarea locului, fiind o evocare a Balcicului si a celor care l-au descoperit

La editura Regia Autonoma Monitorul Oficial va aparea, in aceasta primavara, volumul "Balciul in pictura romaneasca", semnat de criticul de arta dr. Doina Pauleanu, directorul Muzeului de Arta din Constanta. Cele o suta de pagini de text vor fi insotite de 100 de reproduceri, iar volumul va avea in plus ilustrate care surprind Balciul in perioada interbelica. Cartea va mai cuprinde noi documente, din care doar cateva au fost introduse si in reeditarea care s-a facut anul trecut. Lansarea volumului din 2004 a fost insotita si de o expozitie retrospectiva, care a fost deschisa la Muzeul de Arta Constanta si ulterior la Muzeul National de Arta al Romaniei. Deschisa mai bine de jumatate de an, expozitia a atras un numar record de vizitatori, veniti din toate colturile tarii pentru a vedea vechiul Dionysopolis. Prima editie a monografiei "Balcicul in pictura romaneasca" a aparut in anul 2004. Ca urmare a interesului pe care l-a suscitat in randul specialistilor si al publicului larg, lucrarea a fost reeditata in 2007, putand fiind procurata de la muzeele constantene si de la Muzeul National de Arta al Romaniei. In acest format, din primavara, lucrarea se va gasi si la Muzeul Bran. Astfel, albumul este menit sa faca o legatura intre castelul reginei Maria de la Balcic si cel de la Bran. Evenimentul este binevenit in contextul in care anul acesta se implinesc 70 de ani de la trecerea in nefiinta a reginei.

Fascinatia luminii si a Orientului

Balcicul, model interetnic, a fost descoperit de pictorii: Alexandru Satmary, Gheorghe Petrascu, Ipolit Strambu(lescu), Iosif Iser si Ion Theodorescu Sion. Exista artisti legati indisolubil de scoala de pictura de la Balcic. Ii amintim pe Nicolae Darascu, Tonitza, Alexandru Satmary si Cecila Cutescu Storck. De altfel, ultimii doi au avut case chiar langa castelul regal. Lui Alexandru Satmary, casatorit cu sora Ceciliei Cutescu Storck, ii revine meritul de a fi adus-o pe pictorita la Balcic. Tot acesta este "vinovat" de a fi facut-o pe regina Maria sa se indragosteasca de fascinantul taram. Ceea ce a determinat-o pe dr. Doina Pauleanu sa dedice o lucrare Blacicului a fost nu numai faptul ca acesta facea parte din Cadrilater, ca parte a Dobrogei sudice, sau ca tinutul a devenit punct de pelerinaj pentru pictorii atrasi de lumina sudului. Un alt argument demn de luat in seama este faptul ca Muzeul de Arta Constanta este, intr-un fel, mostenitor al celui din Balcic. In 1940, atunci cand teritoriul a fost cedat Bulgariei, patrimoniul muzeului din Balcic a fost depozitat la Constanta, prin diverse locuri. In anii '60, cand s-a constituit Muzeul de Arta dobrogean, aproximativ 60 de lucrari au intrat in patrimoniul acestuia. Doi primari si-au adus contributia la infiintarea Muzeului de la Balcic, deschis in 1934. Este vorba despre George Fotino, sprijinit de Eliza Bratianu si de Octavian Mosescu. Primaria dadea teren de casa artistilor, iar acestia trebuiau sa doneze lucrari muzeului.

Scris de: {autor}Mirela STINGA{/autor}