Biochimistul Mihail Șerban s-a stins din viață în urmă cu 17 ani. A fost membru al Academiei Române

• Mihail Șerban a fost un biochimist român, membru al Academiei Române. Este autorul a 18 brevete de invenţii.

S-a născut în data de 11 iunie 1930, în Craiova. A absolvit Facultatea de Chimie, secția Biochimie a Universității București. Pasiunea pentru meseria sa l-a purtat și dincolo de granițele țării. Astfel, a ajuns să își aprofundeze studiile în străinătate.

În 1963 a devenit doctor în chimie, iar în 1970 doctor docent. Toată viața sa a predat.  Până în ultima clipă a fost profesor de biochimie la Facultatea de Medicină Veterinară din București.

A publicat peste 300 de lucrări științifice, atât singur cât și în colaboarare; dintre care 14 volume monografice – Biochimia contracției musculare; Substanțe biologic active; Biochimie medicală; Biochimie analitică etc.
A mai publicat și alte 280 de articole, iar multe dintre ele au fost recenzate și citate în publicații științifice internaționale. Este autorul a 18 brevete de invenții.

În timpul vieții, academicianul doctor Mihail Șerban a susținut conferințe în centre universitare și științifice din străinătate. A fost membru în numeroase organisme științifice din țară și din străinătate. În anul 1991 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2001 a fost numit titular.

Pe data de 07.07.2004, Academia Română a postat un mesaj pe site-ul oficial în care anunțau cu durere profundă că profesorul de biochimie a trecut la cele veșnice. I-au adus un omagiu și au făcut publice câte dintre cercetările în care a fost implinat prin natura meseriei.

 „Ca cercetător, acad. Mihail Şerban s-a impus în domenii cum sunt: biochimia comparată a proteinelor cerebrale şi musculare, enzimologie, sinteze de noi compuşi moleculari cu aplicaţii în biochimie, mecanisme de reglare şi control metabolic. Dintre contribuţiile sale deosebite menţionăm: stabilirea unor corelaţii între polimorfismul molecular al proteinelor şi izoenzimelor cerebrale în filogenie, obţinerea şi condiţionarea unor substanţe biologic active în organisme marine cu utilizări în medicină, obţinerea prin procedee brevetate a unor compuşi macromoleculari derivaţi de la amiloză şi amilopectină cu aplicaţii în biologia analitică şi preparativă, elaborarea unor noi metode şi tehnici analitice, conceperea unor aparate cu utilizări în biochimia preparativă ş.a.“, se arată pe site-ul Academiei Române.

Citește și:

#DobrogeaAcademică: Comemorare membri și donatori ai Academiei Române