„Capidava II” - volum dedicat celui mai interesant sit arheologic din România
„Capidava II” - volum dedicat celui mai interesant sit arheologic din România
23 Aug, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
2333
Marime text
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va găzdui astăzi, de la ora 10.30, un eveniment deosebit și mult așteptat: lansarea volumului „Capidava II - Building C1 - Contributions to the history of annona militaris in the 6th century”, o carte în care „personajul principal” este unul dintre cele mai interesante situri arheologice ale României.
Lucrarea, redactată integral în limba engleză, poartă semnătura unor specialiști reputați: conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș - prodecanul Facultății de Istorie din cadrul Universității București și dr. Alexandru Rațiu, muzeograf și arheolog în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
Conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș a absolvit Facultatea de Istorie din Bucureşti (1992). Doctor în istorie (2000). Specializare în Germania, Austria şi Franţa. Cadru didactic universitar la Facultatea de Istorie din Bucureşti. Membru fondator al Societăţii Arheologilor din România.
Monografia este rodul unor intense cercetări efectuate de către cei doi autori între anii 1993-1996, apoi în campaniile 2006-2011 și în anul 2014.
Cercetarea a fost realizată asupra unui edificiu cu o suprafață totală ce depășește 100 de metri pătrați și care se află în partea sudică a cetății, pe Via Principalis, în imediata apropiere a unicii porți directe.
S-a stabilit că edificiul în cauză a fost funcțional în cursul sec. al VI-lea p.Chr, până în ultima parte a acestuia. Conform specialiștilor, el a fost distrus cândva după anul 582, în cursul unor atacuri devastatoare ale triburilor avaro-slave ce invadaseră Dobrogea antică (Scythia Minor). În timpul unuia dintre aceste atacuri, întreaga zonă de Sud-Est a cetății Capidava (curtinele G și H, turnul de poartă nr. 7 și horreumul - marele antrepozit) au fost distruse în urma unui incendiu.
Monografia „Capidava II - Building C1 - Contributions to the history of annona militaris in the 6th century” este editată de Mega Publishing House - Cluj Napoca și a fost inițial lansată pe 13 iulie 2018 la sediul Muzeului Național de Istorie a României.
Ea a fost publicată în cadrul seriei „Frontierele romane din România”, susținută de Comisia Națională LIMES, în cadrul Programului Național LIMES, an 2017, sub finanțarea Ministerului Culturii și Identității Naționale.
Capidava este unul dintre cele mai cunoscute și interesante situri antice dobrogene, și face obiectul cercetărilor de specialitate încă din anul 1924. Cetate iconică a limesului (frontierei) din Dobrogea, Capidava a avut o existență lungă și zbuciumată. A fost întemeiată în primii ani ai sec.II p.Chr, în timpul împăratului Traian și a continuat să existe până în veacul al VII-lea.
După numeroase atacuri ale migratorilor, cetatea a fost părăsită timp de două secole însă locuirea a fost iar reluată în sec. IX p.Chr. (în timpul dominației bizantine). A mai funcționat timp de două veacuri, dar la jumătatea sec.XI, fortificația bizantină a fost definitiv distrusă.
Istoria Capidavei este una extrem de captivantă, iar o lucrare precum „Capidava II - Building C1 - Contributions to the history of annona militaris in the 6th century” are o importanță capitală în demersul de reconstituire a acestei povești adevărate.
Lucrarea, redactată integral în limba engleză, poartă semnătura unor specialiști reputați: conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș - prodecanul Facultății de Istorie din cadrul Universității București și dr. Alexandru Rațiu, muzeograf și arheolog în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
Conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș a absolvit Facultatea de Istorie din Bucureşti (1992). Doctor în istorie (2000). Specializare în Germania, Austria şi Franţa. Cadru didactic universitar la Facultatea de Istorie din Bucureşti. Membru fondator al Societăţii Arheologilor din România.
Monografia este rodul unor intense cercetări efectuate de către cei doi autori între anii 1993-1996, apoi în campaniile 2006-2011 și în anul 2014.
Cercetarea a fost realizată asupra unui edificiu cu o suprafață totală ce depășește 100 de metri pătrați și care se află în partea sudică a cetății, pe Via Principalis, în imediata apropiere a unicii porți directe.
S-a stabilit că edificiul în cauză a fost funcțional în cursul sec. al VI-lea p.Chr, până în ultima parte a acestuia. Conform specialiștilor, el a fost distrus cândva după anul 582, în cursul unor atacuri devastatoare ale triburilor avaro-slave ce invadaseră Dobrogea antică (Scythia Minor). În timpul unuia dintre aceste atacuri, întreaga zonă de Sud-Est a cetății Capidava (curtinele G și H, turnul de poartă nr. 7 și horreumul - marele antrepozit) au fost distruse în urma unui incendiu.
Monografia „Capidava II - Building C1 - Contributions to the history of annona militaris in the 6th century” este editată de Mega Publishing House - Cluj Napoca și a fost inițial lansată pe 13 iulie 2018 la sediul Muzeului Național de Istorie a României.
Ea a fost publicată în cadrul seriei „Frontierele romane din România”, susținută de Comisia Națională LIMES, în cadrul Programului Național LIMES, an 2017, sub finanțarea Ministerului Culturii și Identității Naționale.
Capidava este unul dintre cele mai cunoscute și interesante situri antice dobrogene, și face obiectul cercetărilor de specialitate încă din anul 1924. Cetate iconică a limesului (frontierei) din Dobrogea, Capidava a avut o existență lungă și zbuciumată. A fost întemeiată în primii ani ai sec.II p.Chr, în timpul împăratului Traian și a continuat să existe până în veacul al VII-lea.
După numeroase atacuri ale migratorilor, cetatea a fost părăsită timp de două secole însă locuirea a fost iar reluată în sec. IX p.Chr. (în timpul dominației bizantine). A mai funcționat timp de două veacuri, dar la jumătatea sec.XI, fortificația bizantină a fost definitiv distrusă.
Istoria Capidavei este una extrem de captivantă, iar o lucrare precum „Capidava II - Building C1 - Contributions to the history of annona militaris in the 6th century” are o importanță capitală în demersul de reconstituire a acestei povești adevărate.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii