Cartea de bucate de la 1865 semnată de Christ Ionnin va fi lansată la restaurantul Ana şi Ion

Pe 22 iunie, la ora 17.00 , restaurantul Ana şi Ion din centrul istoric al Constanţei va fi gazda unei interesante lansări de carte, un volum de reţete de bucate şi bufet din 1865, semnat de Christ Ionnin, intitulat „Bucătăria română. Carte coprinzătoare de mai multe reţete de bucate şi bufet 1865“, ediţie îngrijită şi adnotată de Simona Lazăr, prima carte a editurii GastroArt. Invitat special este Cosmin Dragomir, iniţiatorul proiectului gastroart.ro.
 

Notă asupra ediţiei

 
„Lucrarea de faţă reprezintă prima reeditare, după ediţia princeps din 1865, a volumului «Bucătăria română. Carte coprinzătoare de mai multe reţete de bucate şi bufet», al cărei autor este creditat a fi Christ Iónnin, pe care îl regăsim pe copertă cu titlul de «proprietar». Tot de pe coperta ediţiei din 1865 aflăm că această carte a fost tipărită la «Bucuresci», în «Typographia Stephan Rassidescu». Pentru ediţia din 2018, prima care apare în piaţa de carte românească, la 153 de ani de la ediţia princeps, am folosit exemplarul care există la Biblioteca Academiei României, singurul, de altfel, despre a cărui existenţă avem ştire.
 
Ediţia actuală, fără a fi una critică, încearcă să aducă o serie de lămuriri şi de îndreptări celei din 1865, pentru a face din ea atât o lectură plăcută cititorului de acum, cât şi un instrument practic pentru aceia care se vor nevoi să gătească folosind reţetele din cuprinsul ei. De aceea, pe lângă textul propriu-zis, am adăugat cărţii: note de subsol (acolo unde a fost cazul), un index al reţetelor şi un tabel de măsuri, o prefaţă care desluşeşte câteva aspecte legate de carte, de epocă şi de autor, precum şi o cronologie a cărţilor româneşti de bucate din veacul al XIX-lea, cu câteva consideraţii asupra lor. Volumul «Bucătăria română» a fost publicat la puţin timp după ce, în 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dispusese ca toate tipăriturile să se facă numai cu grafie latină (eliminându-se, deopotrivă, tiparul cu litere chirilice şi cel cu alfabet de tranziţie, care funcţionaseră în paralel, în ultimele două decenii, în cele două principate - Moldova şi Ţara Românească - până la unirea din 1859 şi câţiva ani după aceea).
 
Acesta este şi motivul pentru care, la anul 1865, tipografii neavând încă o serie de semne grafice care există azi - precum «â», de exemplu, pentru care, în epocă, se folosea «ê» -, ediţia prezentă face o serie de îndreptări ale limbii scrise folosite. Am îndreptat, tacit, şi o serie de forme arhaice ale cuvintelor - pentru a uşura înţelegerea textului -, dar ne-am ferit de a face astfel de modificări acolo unde textul nu-şi pierdea înţelesul, păstrând astfel parfumul limbii de odinioară. Şi tot tacit am îndreptat greşelile ortografice şi de punctuaţie pe care le-am întâlnit în textul original. (...)
 
Acolo unde autorul a folosit forme alternative ale unor cuvinte: de exemplu - «pătrungel» şi «pătrunjel» - am păstrat de fiecare dată forma aleasă de autor. Diminutive precum «cepşoară» sau «cepuliţă» autorul le foloseşte când pentru a desemna arpagicul (uscat sau încolţit), când pentru a desemna ceapa de tuns, în acest caz totul necesitând o interpretare în context, astfel procedând şi noi la notele de subsol. Iónnin foloseşte însă uneori şi termenul arpagic, noi păstrând de fiecare dată cuvântul ales de autor.
 
Am păstrat cuvintele arhaice întâlnite în text şi nu le-am înlocuit cu sinonimele lor din limba contemporană, preferând să dăm note de subsol. Am păstrat unităţile de măsură ale epocii, dar, pentru a uşura munca acelora care vor voi şi să pună în practică reţetele acestea, am pus la sfârşitul cărţii şi un tabel de cantităţi (cu corespondentul gramajelor actuale, rotunjite, după caz), folosindu-ne de valorile din Ţara Românească. Este ştiut faptul că, în ce priveşte greutăţile, în perioada medievală şi modernă a existat o diferenţă între măsurile folosite în cele două provincii româneşti. Această ediţie a noastră poate suferi îndreptări şi completări, în ediţiile viitoare, ea reprezentând, la acest moment, stadiul informaţiilor pe care le avem“, se arată în Nota asupra ediţiei de pe site-ul www.gastroart.ro.