Cazinoul - o nedorită metaforă. Expresia ideală, dar rușinoasă a stadiului culturii Constanței (galerie foto)

Dintr-un patriotism local, sperăm, dezinteresat... politic, Dorin Popescu, președintele Asociației „Casa Mării Negre”, are tenacitatea să spună lucrurilor pe nume, cu „voce critică”, cu patimă, și să acționeze din respectul declarat pentru cultura constănțeană... Care nu e, dar care ar trebui să fie, pentru că vorbim de un oraș-port cândva celebru pentru evenimentele pe care le găzduia, cândva renumit pentru potențialul pe care îl avea. Pentru că vorbim de anul în care România este în centrul atenției Uniunii Europene.
 

De ce „ratăm abject” evenimente de notorietate?

 
Zilele trecute, cu prilejul mesei rotunde găzduite de Asociația „Casa Mării Negre”, cu tema „Există forme evoluate de viață culturală la Tomis?”, s-a vorbit în termenii cei mai duri despre rușinea în care se afundă vertiginos Constanța, la capitolul evenimente culturale. Ba chiar s-a vorbit despre „ratarea abjectă” a celor trei mari evenimente care ar fi trebuit să propulseze Constanța în centrul atenției naționale, și anume Anul Ovidius, cei 140 de ani de la revenirea Dobrogei și, de ce nu, chiar anul Centenar.
 
Concluziile primei ediții a mesei rotunde, ce a avut loc anul trecut în ianuarie și la care au participat circa 20 de reprezentanți ai comunității constănțene, din partea Primăriei Constanța fiind prezent Mihai Petre, au fost: administrația locală este opacă la problemele culturii, egoismul rapace al unora dintre cei care se pretind reprezentanți ai comunității culturale locale, absența unei infrastructuri culturale, o anumită lentoare sau lenevie. Cert este că avem un nivel relativ rudimentar de forme culturale. Apoi lipsesc antrenorii culturali, oameni care să aibă o autoritate la nivelul județului Constanța, lipsesc mecanismele prin care acești antrenori culturali pot dobândi impact în mediile culturale.
 

„Oricine spune altceva este un ipocrit”

 
Prezent la întâlnirea de marți, 15 ianuarie, subprefectul Ali Șenol, însoțit de staff-ul său, a ținut să precizeze că nu este prezent în calitate de reprezentant al administrației locale, ci să se informeze despre situația actuală a culturii în Constanța.
 
Obiectivul declarat al acestui gen de întâlniri este acela de a fi elaborată o strategie comună pentru inițierea unor proiecte de impact, care să dea viață culturală acestei urbe.
 
„Cultura națională stă în acest an, în acest moment, sub zodia unei oportunități de valorizare europeană și internațională fără precedent. Pe de altă parte, la nivelul județului și municipiului Constanța avem una dintre cele mai triste stări de fapt cu privire la nivelul culturii. Comunitatea culturală locală, împreună cu administrația - pot să spun acest lucru - nu au reușit până în momentul de față să conecteze cu adevărat Dobrogea la marea cultură națională. Oricine spune altceva din Dobrogea este un ipocrit.
 
Pornind de la această concluzie, care nu este a mea, este o concluzie pe care o împărtășesc cu toții, chiar dacă nu fiecare are curajul de a rosti public astfel de evaluări. Avem o cultură locală care nu generează forme de expresie omologate la nivel național. Este greu unui cetățean român din Ploiești, Buzău, Bacău, Iași, Suceava, Botoșani să rostească trei nume emblematice ale vieții culturale și spirituale din Dobrogea în momentul de față. Extrem de greu. Pe când nouă nu cred că ne este greu să rostim trei nume de la Cluj-Napoca, Iași, Timișoara sonore în planul culturii și spiritualității românești. Nu avem forme de cultură la nivelul județului Constanța care să valorifice ancestralitatea acestui spațiu, să valorifice potențialul uman de ieri, de astăzi”, afirma Dorin Popescu în deschiderea întâlnirii.
 
După care a venit cu propunerea construirii unei case emblematice a unuia dintre cele mai solide nume culturale din Dobrogea, cel al lui Publius Ovidius Naso, eventual chiar în fața statuii lui, cu o hologramă în fața casei prin care poetul să spună câteva vorbe minunate despre fericirea și nefericirea de a fi relegat la Tomis. Orașul Constanța are nevoie de o monografie adevărată.

 
„Am putea face în 10 ani o monografie în 10 tomuri: istoria administrației, istoria portului, istoria teatrului, istoria mediului universitar...”, propunea gazda întâlnirii. Apoi o alee a personalităților dobrogene. „Prefectul Constanței a promis cu ocazia evenimentului public organizat de ziarul ZIUA de Constanța, cu prilejul Zilei Dobrogei 2017, că în anul Centenar va fi amplasată o statuie a primului prefect al județului Constanța, Remus Opreanu, în fața sediului Prefecturii. Din câte știu, nu avem această statuie. Ne trebuie repere emblematice pentru spațiul public. Un festival multicultural, anual, dedicat mării”, a continuat cu sugestiile Dorin Popescu.
 
Care apoi a „decretat”: „Trebuie să recunoaștem că plecăm de la un moment 0, să recunoaștem onest că formele noastre de expresie culturală nu au impactul cuvenit, nu sunt parte a unei viziuni. Să recunoaștem onest că nu trebuie să vină Papa să organizeze o viziune pentru Dobrogea, ci că noi trebuie să o facem. Să recunoaștem că nu avem infrastructură, nu avem eroi și când avem eroi îi excludem din spațiul public sau facem tot posibilul să le mitraliem inițiativele”.
 
În cele din urmă, vorbitorii au concluzionat că la Constanța cultura poate fi asemănată perfect cu starea Cazinoului și că suntem încă în inerția unei perioade vitregite de cultură.
 

Au mai fost prezenți la masa rotundă Cristi Crăciun, președintele filialei Constanța a Asociației Naționale a Militarilor veterani, Stănică Enache, președinte Inomar Cluster, Laura Stroe, președinte Asociația Culturală Wild Art, Amir Abduraman, Alexandru Marian Crânganiș, Cezar Pânzaru, președintele Asociației Culturale Pro-Basarabia și Bucovina, general în rezervă Oscar Beneș, Cristian Cealera, prof. Cristina Ivan, inspector școlar de limba română, și prof. Daniela Stan, inspector școlar de religie, Walter Ghicolescu, prof. Vasile Sârbu, Ștefan Pleșoianu - Biblioteca Județeană „I.N. Roman”.