Ce ascunde coiful de la Coțofenești furat dintr-un muzeu din Olanda Istoria fascinantă a unei piese de aur din secolul IV î.Hr.

• O parte din tezaurul dacic a fost furată dintr-o expoziție din Olanda, inclusiv coiful de la Cotofenesti și trei brățări dacice.
• Coiful de la Cotofenesti, o piesă de aur din secolul IV î.Hr., este considerat un simbol al civilizației dacice și face parte din patrimoniul cultural al României.
• Autoritățile române și olandeze lucrează împreună pentru a recupera piesele furate, iar ancheta este în desfășurare.

O parte din Tezaurul Dacic a fost furat în urma unei expoziții organizate recent în Olanda.

Printre piesele sustrase se află celebrul coif de la Coțofenești și trei brățări dacice de o valoare inestimabilă. Aceste obiecte fac parte din patrimoniul cultural național al României și au fost expuse într-un muzeu olandez ca parte a unei expoziții dedicate civilizației dacice. Autoritățile olandeze și cele românești. 


Ce spune Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României despre incident 

Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, a declarat că piesele furate, inclusiv coiful de la Coțofenești și brățările dacice, sunt printre cele mai valoroase și cele mai cunoscute atât în România, cât și în afacerea internațională. El a adăugat că autoritățile așteaptă rezultatul anchetei Poliției olandeze și că specialiști din România vor fi solicitați pentru a ajuta la recuperarea pieselor.​

„(Piesele furate) sunt dintre cele mai valoroase și cele mai bine cunoscute în public atât în țară, cât și în străinătate. În acest moment așteptăm rezultatul Poliției olandeze și cu siguranță că vor fi solicitați și specialiști din România”, a mai spus Ernest Târnoveanu.

Coiful de la Coțofenești – o piesă de tezaur geto-dac din secolul IV î.Hr.

Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.

Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat. 



Istoria și importanța coifului de aur

Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur.

Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac - căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.

Designul și simbolistica coifului


Coiful văzut din lateral, în starea actuală (stânga) și o reconstrucție grafică (dreapta). Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.)

Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare. După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec. 

Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰.

Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei.  


Oficial de la MAE

Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul dimineții de 25 ianuarie Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate că Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României a fost afectat de o explozie. Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez.

Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare.

Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România. Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului. Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol.

Ministerul Afacerilor Externe păstrează legatura cu Muzeul Național de Istorie a României, cu Ministerul Afacerilor Interne, IGP și prin Ambasada României la Haga cu instituțiile naționale  olandeze competente.



Citește și:

O parte din Tezaurul dacic a fost furat în Olanda! Precizări ale MAE