Ce spectacole propune Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” pentru ultimul weekend din martie

• Publicul poate viziona opera „Flautul fermecat” și baletul „Cenușăreasa”
• Ambele spectacole încep la ora 19:00
• Ambele piese sunt împărțite în două acte

 
Ultimul weekend din luna martie aduce iubitorilor de evenimente culturale din Constanța un spectacol de operă și unul de balet, programate la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța, pe scena Sălii Teatrului.  
 
Astfel, azi, de la ora 19:00, publicul poate vedea și asculta opera „Flautul fermecat” de Wolfgang Amadeus Mozart.
 
Durata operei este aproximativ două ore și 40 de minute, cu pauză.
 
„Flautul fermecat” conține două acte și a fost compus pe un libret scris în limba germană de Emanuel Schikaneder.
 
Premiera absolută a operei a avut loc la Viena, la Burgtheater, la data de 30 septembrie 1791, sub conducerea muzicală a compozitorului. La TNOB, piesa a fost pusă în scenă pe 15 iunie 2014.
 
Redăm mai jos rezumatul celor două acte.
 

Actul I

Prinţul Tamino, venind dintr-o ţară necunoscută, se rătăceşte în împărăţia Întunericului şi este atăcat de un şarpe uriaş. Cele 3 doamne din suita Reginei Nopţii, ce domină această împărăţie, ucid cu suliţele lor şarpele salvându-l pe tânăr. După ce îşi revine din această spaimă, prinţul Tamino este surprins de apariţia stranie a lui Papageno, omul-pasăre, care se laudă că el este cel care a ucis şarpele. Doamnele reginei îl pedepsesc punându-i un lacăt la gură, iar lui Tamino îi dăruiesc un portret al Paminei, fiica Reginei nopţii ce a fost răpită de către Sarastro şi dusă pe tărâmul luminii şi înţeleciunii. Tamino se îndrăgosteşte de chipul suav al Paminei. Apare însăşi Regina Nopţii care îi cere prințului să-i salveze fiica. Doamnele ei îi ordonă lui Papageno să îl însoţească pe tânăr. Îi vor ocroti în drumul lor către Sarastro 3 copiii, o cutie cu clopoţei şi un flaut fermecat.

În palatul lui Sarastro Pamina este păzită de negrul Monostratos, un sclav ce o terorizează pe tânăra fată cu dragostea lui. Intrând cu prinţul în palat, Papageno o zăreşte pe Pamina, o recunoaşte după potret şi îi spune că în curând Tamino o va elibera. Condus de cei 3 copii Tamino pătrunde în Templul lui Sarastro şi descoperă prin discuţia pe care o are cu un sacerdot că Sarastro nu este un monstru crud, aşa cum l-a descris Regina Nopţii, ci stăpânul Templului dragostei şi înțeleciunii. Voci misterioase îl anunţă pe Tamino că Pamina trăieşte. Papageno și Pamina pornesc în căutarea lui Tamino vrând să fugă din Templu, dar sunt prinşi de Monostratos şi sclavii săi. Clopoţeii fermecaţi ai lui Papageno îi îndepărtează ca prin minune. Se aud semnale ce anunţă sosirea lui Sarastro. Pamina mărturiseşte acestuia că a vrut să fugă din templul său. Monostratos îl aduce pe Tamino în faţa stăpânului. Astfel prinţul o vede pe Pamina, Sarastro porunceşte ca cei 2 străini, Tamino şi Papageno să fie conduşi în templul încercărilor spre a fi supuşi probelor de virtute.

 

Actul II

Sacerdoţii convocaţi de Sarastro hotărăsc să împiedice răpirea Paminei de către Regina Nopţii, urmând ca Tamino, dacă va trece cu bine prin toate încercările să obţină mâna frumoasei fete. Noaptea, în faţa templului, Tamino şi Papageno sunt supuşi primei probe, cea a tăcerii. Papageno, speriat de ideea încercărilor prinde curaj atunci când i se promite o fată ce-i seamănă întru totul şi pe care o cheamă Papagena.

Apar cele 3 doamne ale Reginei Nopţii care, cu gânduri ostile încearcă să-i facă pe tineri să vorbească pentru a pierde proba tăcerii. Tamino rămâne ferm.
În grădina unde se odihnea Pamina apare Monostratos care doreşte să-i obţină dragostea cu forţa. Regina Nopţii îl îndepărtează. Pamina este foarte surprinsă de sosirea mamei sale pe tărâmul înţelepciunii. Regina îi dăruieşte un pumnal cu care să-l ucidă pe Sarastro şi să-i smulgă de la piept discul soarelui. Monostratos surpinde discuţia având astfel un motiv în plus să fie şi mai insitent cu Pamina. În incăperile Templului Papageno şi Tamino suportă în continuare proba tăcerii. Pamina este dezamăgită de faptul că iubitul ei nu îi adresează nici un cuvânt, iar Papageno care este foarte vorbăreț, întâlneşte o bătrână și abia aşteaptă să vorbească cu ea, neştiind că aceasta este însăşi perechea sa, Papagena. Tamino şi Pamina au ajuns la cele mai importante încercări: trecerea prin foc şi apă. Flautul fermecat îi apără unindu-i pe veci. Papageno, care nu a făcut faţă probei tăcerii o pierde pe Papagena şi vrea să se spânzure. Cei 3 copii şi clopoţeii i-o vor aduce înapoi. Regina Nopţii şi cele 3 Doamne conduse de Monostratos fac încă o încercare de a pătrunde în templul lui Sarastro şi de a o răpi pe Pamina. Forţa luminii este însă mult mai puternică. Tamino şi Pamina, Papageno şi Papagena vor rămâne în templul iubirii şi înţelepciunii pentru totdeauna.
 
În această seară urcă pe scenă următorii soliști: Mădălin Băldău (debut), Marius Eftimie, Laura Eftimie, Silvia Simionescu, Daniel Pascariu, Georgiana Medeleanu, Mihaela Ionescu, Stela Sîrbu, Maria Cernat (debut), Raluca Dărăban, Garofița Gâdei, Gabriela Dobre, Anton Zidaru, Cătălina Postolache, Iulia Stănei, Mădălina Munteanu, Cristian Caragea (debut), Ionuț Neagu (debut), Andrei Băican, Iulian Bratu, Adrian Bădilă, Marius Turtoi (debut), Cristian Parmac, Petre Bulgaru.
 
Regia artistică îi aparține lui Ștefan Munteanu, scenografia Adrianei Urmuzescu și conducerea muzicală lui Koichi Inoue. De asemenea, Gabriela Dobre este asistentul de regie, Adrian Stanache este maestrul corului, Codrin Iftodi se ocupă de proiecții video, Adrian Renea de regia tehnică și Nicoleta Onaș de producție.   
 

Mâine, 26 martie, va avea loc baletul „Cenușăreasa”, de S. Prokofiev și J.E.F. Massenet.
 
Ora începerii este 19:00 și durează două ore, cu pauză.
 
Pe 29 septembrie 2012 a fost premiera spectacolului.
 
Redăm mai jos rezumatul celor două acte:
 

Actul I

Casa unui nobil.  Mama şi cele două fiice ale sale instalate în noul cămin, încearcă să cureţe odaia prăfuită, însă efortul este prea mare pentru ele, astfel că lasă întreaga gospodărie pe umerii surorii vitrege. Fata din prima căsătorie a tatălui trebăluieşte de zor în timp ce mama vitregă şi surorile ei lenevesc toată ziua. Când termină treaba, ea se cuibăreşte în cenuşă într-un colţ al vetrei şi din acest motiv fusese poreclită “Cenuşăreasa”. Sărmana fată nu îndrăzneşte să se plângă tatălui ei pe care îl iubea nespus dar care ştia de frica soţiei. Având un suflet mărinimos, ea îi dă o bucată de pâine cerşetoarei care bate la uşa casei sale.
Apare solul Prinţului care invită toate doamnele la balul organizat de acesta. Entuziasmate peste măsură, mama şi surorile încep să probeze haine şi îi cer tatălui un profesor care să le înveţe să danseze pentru petrecerea de la palat. După lecţia de dans, Cenuşăreasa le ajută să se pregătească, ba chiar se oferă să le aducă oglinda, pudriera şi parfumul pentru a se aranja cum se cuvine.
Mama şi surorile pleacă grăbite spre palat, lăsând casa în grija Cenuşăresei. Deodată se aud bătăi în uşă. Cenuşăreasa deschide şi în încăpere intră cerşetoarea pe care  o mai hrănise şi altădată. Dezvăluindu-se de pelerina ponosită, ea se dovedeşte a fi Zâna, naşa Cenuşăresei, care drept răsplată pentru bunătatea ei, o va ajuta să meargă la bal. Ea cheamă cele patru anotimpuri: Primăvara îi oferă coroniţa, Vara îi dăruieşte rochia de bal, Toamna aduce un dovleac pe care Zâna îl transformă într-o caleaşcă minunată şi Iarna îi oferă o pereche de pantofi fermecaţi. Transformată într-o prea frumoasă fată, Cenuşăreasa va avea acum ocazia să meargă la balul mult visat. Zâna îi atrage însă atenţia că vraja se va destrăma la miezul nopţii.
 

Actul II

Scena balului. Sosesc invitaţii şi printre ei, surorile şi mama vitregă, împopoţonate şi pline de ele stârnesc priviri ironice. Cei doi cavaleri anunţă intrarea Prinţului care prin farmecul lui cucereşte inima tuturor invitatelor. O muzică suavă anunţă intrarea Cenuşăresei. Este atât de frumoasă încât Prinţul este vrăjit pe loc de misterioasa Prinţesă.
Oaspeţii sunt serviţi cu portocale aduse chiar de invitaţii din Grecia, dar surorile, lacome şi răsfăţate, încep o bătaie pentru portocale păstrându-le doar pentru ele. Prinţul o invită la dans pe Cenuşăreasa spre admiraţia tuturor pentru graţia cu care se mişca. Apoi, ca semn de apreciere, îi oferă eşarfa cu blazonul regal..
Balul este întrerupt de ceasul care bate miezul nopţii. Cenuşăreasa aruncă eşarfa cu blazon primită în dar pentru a nu păstra nici o dovadă care să o descopere că a participat la bal, şi fugind, pierde unul dintre pantofi. Găsindu-l, Prinţul îl ridică şi hotărăşte să o caute pe aleasa inimii sale oriunde ar fi ea.
Împreună cu cavalerii săi credincioşi, Prinţul ajunge în ţarile  tuturor celor care au participat la bal. Nici în Spania şi nici în Orient însă Prinţesa misterioasă nu este de aflat. Zâna cea bună îi întâlneşte şi îi îndrumă spre casa Cenuşăresei.
E dimineaţă. Cenuşăreasa se trezeşte încă visând la scena balului. Nu le bagă în seamă pe surorile care o înghiontesc cu răutate. Tatăl Cenuşăresei vine să le anunţe că soseşte Prinţul însoţit de cavalerii săi. Surorile şi mama vitregă, surprinse nearanjate, încearcă să se gătească în grabă pentru primirea Prinţului. La sosirea Sa, tatăl îi prezintă doamnele casei. Ele încearcă pe rând pantoful delicat de prinţesă însă niciuneia dintre ele nu i se potriveşte. Deodată, Prinţul zăreşte eşarfa cu blazonul regal care îi fusese furată şi supărat peste măsură, le ceartă pe cele două surori pentru fapta lor ruşinoasă. Vrând să aplaneze conflictul, tatăl o prezintă Prinţului pe cea de a treia fiică: Cenuşăreasa.  Aceasta încearcă pantoful care i se potriveşte de minune şi astfel, Prinţul îşi găseşte aleasa inimii sale. El o duce la Palat, unde vor trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi.
În sala mare a Palatului, invitaţii, printre care şi mama vitregă împreună cu fiicele sale, sărbătoresc nunta Prinţului şi  a Cenuşăresei.
 
Soliștii acestui balet sunt: Cătălina Iliescu, Adrian Mihaiu, Mihai Pâslaru, Yuria Soeta, Iguacel Sanchez, Tomonori Sekiguchi, Daia Kashiwaba, Reita Miyashita, Hana Okudaira (debut), Mayura Takase, Keito Shimomura, Carlos Alvarado și Marius mArin Ștefan.
 
Horațiu Cherecheș este regizorul și coregraful, Cătălin I. Arbore este scenograful, iar Monica Cherecheș este asistentul de coregrafie.
 
La ambele spectacole, prețul biletelor este cuprins între 10 – 50 de lei.