Cetatea Capidava ofera surprize arheologilor

Cercetarile au scos la iveala alte sapte fragmente din mensa sacra, obiect de cult crestin, care confirma existenta unui centru episcopal

Campania de cercetari de la Capidava a ajuns la sfarsit. In sectorul de est, lucrarile au fost realizate sub coordonarea cercetatorilor Zaharia Covacef si Tiberiu Potarniche, de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. Campania, care a durat cinci saptamani, intre 25 iunie si 27 iulie, a avut rezultate remarcabile. Potrivit cercetatorului stiintific Zaharia Covacef, planul initial al sapaturilor consta in dezvelirea ultimei incaperi, cea de-a VI-a, a Edificiului. Insa, sapaturile din celelalte incaperi, prin rezultatele lor, au dus la o schimbare a planului initial. In incaperea C.11, au fost descoperite o serie de materiale semnificative, pentru istoria secolelor IV-VI. Printre acestea se remarca amforele de tip african (amfore lungi, gen torpila, cu gura larga si toarte mici), castroane, amforete miniaturale si o candela de bronz. Doua obiecte au atras atentia arheologilor. Unul dintre acestea este un platou cu simboluri crestine, cu diametrul de 40 de cm, care prezinta un personaj in costum de ceremonii. Barbatul, care ridica o cruce, este incadrat de doua cruci mai inalte. Celalalt obiect consta intr-o balanta de bronz care are, ca contragreutate, o statueta. La materialul descoperit se adauga foarte multe cuie si piroane, provenite din daramaturi. Descoperirile din aceasta zona par sa arate ca Edificiul ar fi functionat in calitate de depozit si de loc in care se facea comert. Incercari de reconstituire a mesei sacre In spatiul ocupat de bordeiele medio-bizantine, dupa demontarea acestora au inceput sa apara materiale romano-bizantine. Printre acestea se remarca aparitia a altor sapte fragmente de marmura din "mensa sacra". Resturile mesei crestine de cult fusesera reutilizate ca materiale de constructii pentru locuintele medio-bizantine. Obiectul de cult, de forma literei grecesti sigma, urmeaza sa fie reconstituit, prin punerea laolalta a partilor descoperite ulterior. Primul fragment a fost scos la iveala in anul 2003, fara sa se stie despre ce anume este vorba. Campania din 2006 a scos la iveala alte fragmente de marmura, ceea ce i-a determinat pe cercetatori sa afirme ca este vorba despre o masa de cult crestina. Izvoarele antice scrise mentioneaza, printre cele 16 episcopate din Schitya Minor, si unul la Capidava. Aici, a fost descoperita, in coltul nordic, o bazilica cu o cripta, care este, in acest moment, partial cercetata. In sectorul sudic mai exista o constructie cu absida, despre care nu se stie inca daca este o bazilica. Sapaturile efectuate in aceasta campanie de cercetari au vizat si incaperea C. 9 a Edificiului, cu ziduri de pana la 1,60 m inaltime. Si aici, sapaturile au scos la iveala amfore de tip african. Capidava este una dintre cetatile ridicate in timpul imparatului Traian, in cadrul sistemului de fortificare a limesului, pe linia Dunarii (secolul II). Cetatea a fost construita de detasamentele din legiunea a V-a Macedonica si a XI-a Claudia. In acest loc au stationat apoi Cohorta I Germanica si Cohorta I De ubi, dar si alte unitati militare. Fortificatia construita de Traian a fost, apoi, distrusa de atacurile gotilor si ale carpilor. Zidurile care se pot vedea astazi dateaza din secolul al IV-lea, fiind refacute de mai multe ori. Cetatea avea un teritoriu agrar foarte intins cu mai multe sate, printre care si "vicus" Ulmetum. La Capidava exista si un important punct vamal si un centru religios, precum si o statie de flotila. Materialele sculpturale si epigrafice descoperite dovedesc ca, langa cetate, asezarile civile erau foarte dezvoltate. Dupa distrugerea din secolul al VI-lea, cauzata de atacurile slavilor, avarilor si kutrigurilor, centrul militar de la Capidava s-a redus la un sfert din vechea cetate. In acest context, populatia civila supravietuitoare s-a mutat in interiorul cetatii si a reamenajat cazarmile din interior. Pana in secolul IX, nu a existat o istorie evidenta a acestei populatii. Din secolul al IX-lea, Capidava reintra in atentia Imperiului bizantin tarziu, care instaleaza aici, o unitate de stratiotai (tarani graniceri), a caror existenta este atestata pana in secolul al XI-lea.

Scris de: {autor}Mirela STINGA {/autor}