#citeșteDobrogea HISTRIA - odiseea și caznele descoperirii coloniei milesiene. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Cu o istorie extrem de zbuciumată, indiferent că vorbim de trecut sau prezent, Cetatea Histria constituie apogeul activității marelui savant român Vasile Pârvan, de numele căruia se leagă multe dintre descoperirile arheologice din Dobrogea.
 
Din capitolul „Activitatea archeologică în Dobrogea”, aparținând lui Radu Vulpe, aflăm că săpăturile la această veche colonie milesiană din sec VII a.Cr., așezată pe o insulă în mijlocul unui golf marin devenit azi lacul Sinoe, au început în anul 1914. „Explorarea acestei importante cetăți, susținută în cea mai mare parte cu fonduri puse la dispoziție de către Academia Română, constituie apogeul activității lui Pârvan în Dobrogea și, în genere, unul din cele mai remarcabile evenimente arheologice din sud-estul Europei din ultimele decenii. Situația izolată a cetății în mijlocul bălților și a nisipurilor, departe de orice așezare omenească, a favorizat conservarea ruinelor care, în unele locuri, ating impunătoarea înălțime de 8 metri”, scrie Vulpe în „Dobrogea, 50 de ani de vieață românească”.
 
Lui Pârvan îi datorăm și metoda modernă de scoatere la suprafață a vestigiilor, așa încât acestea au devenit cele mai prețioase arhive pentru istoria antică nu numai a Dobrogei, dar chiar a întregii lumi greco-romane, „deoarece e vorba de una din cele mai vechi cetăți grecești din Pontul Euxin, care a trăit o viață continuă și câteodată de înaltă strălucire, din sec VII a.Cr. până în vremea bizantină”.
 
Tot Radu Vulpe povestește condițiile grele pe care le-au avut de îndurat arheologii la momentul șantierului de la Histria. „Condițiile externe ale săpăturilor au fost dintre cele mai grele. Cel mai apropiat sat, Caranasuf (astăzi Istria), fiind la o depărtare de 8 km, atât Pârvan cu restul personalului științific, compus din entuziaștii lui școlari, cât și lucrătorii, dormeau în corturi, luptând cu toate lipsurile și incomoditățile unui asemenea trai prelungit luni de zile. Dar ceea ce era mai greu de suportat era lipsa de apă dulce, care trebuia adusă de la distanțe de kilometri. De asemenea, nu puține erau greutățile de aprovizionare cu alimente. Totuși, rezultatele săpăturilor au fost de la început atât de extraordinare, încât au meritat cu prisosință toate aceste sacrificii”.
 
Despre valoroasele descoperiri făcute la Histria în vremea lui Vasile Pârvan puteți citi AICI 
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii. 
 

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcare în scop personal şi necomercial, în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.