#citeşteDobrogea ULMETUM - cetatea uitată de autorităţi, important punct de atracţie turistică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
#citeşteDobrogea: ULMETUM - cetatea uitată de autorităţi, important punct de atracţie turistică. Lucrări
09 Dec, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
3575
Marime text
În cei 50 de ani de activitate arheologică prezentaţi de istoricul şi arheologul Radu Vulpe în lucrarea colectivă „Dobrogea 1878 -1928”, ne puteam mândri cu o frumoasă hartă arheologică: „Un falnic monument triumfal explorat pe deplin şi prezentat lumii ştiinţifice de peste tot şi două cetăţi săpate cu cea mai perfectă metodă, la Ulmetum şi la Histria”.
La vremea aceea mai existau nenumărate alte oraşe şi cetăţi străvechi săpate în parte sau în curs de explorare pe tot întinsul provinciei: Troesmis (Igliţa), Axiopolis (Cernavodă-Hinogul), Tropaeum (Adamclisi), Callatis (Mangalia), Abrittus (Abtat-Calesi), Palmatis (Chiose-Aidin), Capidava, Ibida (Slava Rusă), Argamum (Jurilofca-Dolojman).
Din zestrea lăsată şi batjocorită cu nepăsare se numără şi Cetatea Ulmetum, din vecinătatea comunei Pantelimonu de Sus. Lucrările la prima cetate romană din ţara noastră care avea să fie explorată complet au fost începute în anul 1911, de către savantul Vasile Pârvan. „Săpătura aceasta, care a durat numai patru ani, este un model de operă arheologică”, afirma Radu Vulpe.
De altfel, aici, Pârvan, spre deosebire de predecesorul său Grigore Tocilescu, a introdus o practică arheologică nouă, ce a constat, mai întâi, în săparea zidurilor ce înconjurau cetatea şi apoi în pătrunderea succesivă în interior, pe strada principală şi apoi pe uliţele laterale.
Printre diversele lucruri găsite în săpături s-au remarcat numeroasele inscripţii greco-romane de mare însemnătate pentru reconstituirea istoriei cetăţii, întemeiată pe vremea lui Traian de către coloniştii romani şi de către Bessii tracici, aduşi din sud în mijlocul geţilor care locuiau în majoritate în Dobrogea antică.
Întreaga poveste a scoaterii la suprafaţă a acestei cetăţi o puteţi citi AICI
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursa foto: youtube.com
La vremea aceea mai existau nenumărate alte oraşe şi cetăţi străvechi săpate în parte sau în curs de explorare pe tot întinsul provinciei: Troesmis (Igliţa), Axiopolis (Cernavodă-Hinogul), Tropaeum (Adamclisi), Callatis (Mangalia), Abrittus (Abtat-Calesi), Palmatis (Chiose-Aidin), Capidava, Ibida (Slava Rusă), Argamum (Jurilofca-Dolojman).
Din zestrea lăsată şi batjocorită cu nepăsare se numără şi Cetatea Ulmetum, din vecinătatea comunei Pantelimonu de Sus. Lucrările la prima cetate romană din ţara noastră care avea să fie explorată complet au fost începute în anul 1911, de către savantul Vasile Pârvan. „Săpătura aceasta, care a durat numai patru ani, este un model de operă arheologică”, afirma Radu Vulpe.
De altfel, aici, Pârvan, spre deosebire de predecesorul său Grigore Tocilescu, a introdus o practică arheologică nouă, ce a constat, mai întâi, în săparea zidurilor ce înconjurau cetatea şi apoi în pătrunderea succesivă în interior, pe strada principală şi apoi pe uliţele laterale.
Printre diversele lucruri găsite în săpături s-au remarcat numeroasele inscripţii greco-romane de mare însemnătate pentru reconstituirea istoriei cetăţii, întemeiată pe vremea lui Traian de către coloniştii romani şi de către Bessii tracici, aduşi din sud în mijlocul geţilor care locuiau în majoritate în Dobrogea antică.
Întreaga poveste a scoaterii la suprafaţă a acestei cetăţi o puteţi citi AICI
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursa foto: youtube.com
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii