Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
00:38 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

LIVE TEXT Conferința „Se joacă cu casa deschisă”, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța (GALERIE FOTO)

ro

16 May, 2023 17:19 1533 Marime text
Astăzi, 16 mai 2023, începând cu ora 17:00, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța organizează conferința „Se joacă cu casa deschisă”.

Aceasta este susținută de dr. Jean-Lorin Sterian, membru al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România și artist vizual.

 Conferința va fi urmată de un dialog cu publicul, avându-l ca moderator pe prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici.

UPDATE: ora 17.15

„Am azi un invitat cu totul și cu totul special în persoana lui Jean-Lorin Sterian. Este un om consacrat studiilor, doctor în sociologie la SNSPA. El a inițiat în spațiul românesc una dintre cele mai inedite proiecte culturale, anume teatrul de cameră“ - a precizat  prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici. 

„Mă bucur că sunt aici, ajung rar pe la Constanța. Voi prezenta în momentele următoare un rezumat al lucrării de doctorat home-made culture. “ - a precizat ​Jean-Lorin Sterian. 

Jean-Lorin Sterian mai spune că au fost peste 50 de spectacole în 8 ani de lorgean theatre, spectacole ce se țin în locuințe

„Am încercat să fac fenomenul inteligibil atât din punct de vedere al științelor sociale, cât și pentru publicul larg. Anul 2020 a reprezentat un moment în care mulți artiști și-au transformat casele în scenă. Pentru mine a fost o turnură. Ceea ce era o nișă de care mă ocupam a devenit mainstream pentru câteva luni. Home made culture poate fi definit ca întâlnirea dintre locuința domestică și actul scenic. Un eveniment home made culture presupune un element de recurență“ - a mai menționat Jean Lorin Sterian. 



 
Jean Lorin SterianDespre Jean-Lorin Sterian
 
Jean-Lorin Sterian este născut în Constanța, licențiat în filosofie-jurnalistică la Universitatea Spiru Haret, cu un master în antropologie culturală la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și altul în Societate, Multimedia, Spectacol la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii. Și-a susținut doctoratul în sociologie la Școala Națională de Studii Politice și Administrative. A realizat două documentare antropologice, Tot mai mica Italie (2014) și Zoomification (2022) și mai multe scurte metraje. Ca artist vizual a avut expoziții în Zagreb (The World Sees You as It Is, 2023) și Viena (Exuviation, 2022).  A beneficiat de burse și rezidențe artistice la Solitude Academy (științe umaniste), Krokodil Belgrad (literatură), Marguerite Yoursenar (literatură), Pogon Zagreb (arte vizuale și performative) Danceweb Viena (dans contemporan). Titluri: Whoreshop, roman (Hyperliteratura, 2019), Singuri acasă 3 (poezie) – (Vellant, 2018), The Living-room Theatre (Graphis 122, 2012), Antume (antologie articole) – (Herg Benet, 2011), Lorgean (roman) (Polirom, 2007), Postume (proză scurtă) (Amaltea, 2003), Scriitorul a ieșit la vânătoare (proză scurtă) (ProLogos, 2001), Baltazar și Hazardul (Metafora, 1997).

 

„În decembrie 2008, am organizat în garsoniera mea din București primul eveniment sub egida lorgean theatre. Încă de la primul spectacol am realizat că atmosfera din timpul reprezentației nu semăna cu nimic cunoscut, nici cu teatrul de scenă sau de cafenea, nici cu spectacolele de la Centrul Național al Dansului și cu atât mai puțin cu atmosfera din spațiul antiseptic al galeriilor de artă și al muzeelor. Privind retrospectiv, probabil că această energie autentică a fost motorul care mi-a ținut trează dorința de-a continua ceea ce părea a fi în acel moment doar un proiect inedit și cu viață scurtă. Evenimentele artistice care se întâmplă într-o sufragerie din Manilla, într-o bucătărie din Kiev sau într-o mansardă din New York nu sunt ușor de identificat, chiar și în epoca rețelelor de socializare, când orice eveniment e instantaneu transformat în imagine și trimis în spațiul public virtual.


Pe măsură ce avansam în cercetare am descoperit tot mai multe galerii de artă, festivaluri de apartament, proiecte de dans contemporan desfășurate în locuințe care confirmau atât amploarea fenomenului, cât și caracterul lui ascuns. Însă fenomenul pe care l-am numit homemade culture/cultură de casă. a luat multiple forme de-a lungul timpului, dintre care unele au fost deja studiate (saloanele literare, teatrul de rezistență polonez, arta neoficială sovietică).

Locuințele aristocrației și, mai târziu, ale înaltei burghezii au găzduit evenimente muzicale și teatrale, funcționând ca spații de reprezentație pentru artiști locali sau itineranți. În perioadele istorice în care toate bunurile și proprietățile aparțineau regelui și castei nobiliare, sălile de expoziție, de teatru și de concerte de la curțile aristocraților funcționau ca niște instituții, impunând un anumit tip de operă artistică, care să fie pe placul organizatorilor/curții. homemade culture este o practică urbană artistică proteică care poate fi plasată în siajul tendințelor sociale din arta contemporană, Ceea ce o individualizează este folosirea spațiului domestic ca spațiu artistic.

Perioada de timp pe care mi-am întins cercetarea este de aproximativ 40 de ani (1980-2020) perioadă în care pe care o consider reprezentativă pentru numărul și varietatea de evenimente homemade culture, în special după anii ′90, când turnura socială din artă a propus și oficializat sociabilitatea ca produs artistic. Cu toate acestea, am fost interest și de manifestărilor de gen din perioada comunistă din România, Polonia și URSS, cu scopul de a compara formele pe care le ia homemade culture în funcție de contextul politic.

După mai mulți ani de cercetare care m-au purtat în case din Veneția, apartamente din Havana și mansarde din Berlin, dar și în arhive din Europa de Est, am reușit să alcătuiesc o panoramă a evenimentelor artistice de acest gen, încercând să fac acest fenomen inteligibil atât din punct de vedere al științelor sociale cât și pentru publicul larg”, a declarat Jean-Lorin Sterian.

 
Conferința va fi înregistrată și postată ulterior pe pagina de facebook a Bibliotecii „Ioan N. Roman” din Constanța.


 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii