Constantin Joja, arhitect și deținut politic ce a pus umărul la restaurarea Cazinoului și la realizarea Fântânii Dragonului din Constanța

• Constantin Joja a fost arestat în anul 1948 de către autoritățile regimului comunist și, în primă fază, a fost închis la penitenciarul de la Aiud. Ulterior, arhitectul a fost transferat la lagărul de la Poarta Albă

• În anul 1953, Constantin Joja a fost trimis pe șantier, unde a condus, în calitate de arhitect, echipele de meșteri ce lucrau la refacerea Cazinoului din Constanța

• Tot în acel an, Joja a colaborat ca arhitect și deținut politic la ridicarea monumentului „Fântâna Dragonului”, situată pe strada Făgetului nr. 140, Constanța, în apropierea Stadionului „Gheorghe Hagi”

 
Constantin Joja s-a născut la data de 9 iulie 1908, la Craiova.
 
De origine aromână, el a fost arhitect și teoretician al arhitecturii românești care a avut contribuții esențiale atât în creația de arhitectură, cât și în protejarea, restaurarea și valorificarea monumentelor istorice.
 
Constantin Joja a fost fratele filosofului Athanasie Joja.
 
El a terminat studiile în anul 1934 și a căutat să ia contact cu arhitectura veche românească, fiind nemulțumit de înstrăinarea față de tradiția de construcție regională.
 
Pentru a-și atinge scopul, el nu a căutat inspirație în construcțiile reprezentative ale palatelor și bisericilor, ci în casele anonime de la țară sau de la orașe. Ceea ce a găsit în stilul lor arhitectural l-a ajutat mai târziu să realizeze lucrări precum: conace, vile, sau lucrări în domeniul restaurării monumentelor istorice.
 
Constantin Joja a fost arestat în anul 1948 de către autoritățile regimului comunist și, în primă fază, a fost închis la penitenciarul de la Aiud. Ulterior, arhitectul a fost transferat la lagărul de la Poarta Albă. El a fost deținut politic în perioada 1948 – 1953.
 
În anul 1953, Constantin Joja a fost trimis pe șantier, unde a condus, în calitate de arhitect, echipele de meșteri ce lucrau la refacerea Cazinoului din Constanța.
 

Tot în acel an, Joja a colaborat ca arhitect și deținut politic la ridicarea monumentului „Fântâna Dragonului”, situată pe strada Făgetului nr. 140, Constanța, în apropierea Stadionului „Gheorghe Hagi”. Cel care a fost autorul proiectului este arhitectul Ion Pușchilă.
 
Alte proiecte și lucrări din portofoliul lui Constantin Joja sunt:

• Casa Traian Garofița de pe strada Amiral Murgescu nr. 23, București – 1934;

• Casa Ghițulescu de pe strada Amiral Murgescu nr. 14, București – 1935;

• Conacul familiei I.P. Noica, satul Beiu, comuna Ștorobăneasa, județul Teleorman – 1937;

• Casa Constantinescu de pe strada Mircea Zorileanu nr. 80, București – 1937;

• Casa Nicolae Mateescu de la Pucioasa, județul Dâmbovița – 1938;

• Proiect de restaurare Hanul lui Manuc – 1966 – 1970;

• Proiect de restaurare Crama Domnească de la Curtea Veche – 1969 – 1972;

• Proiect de restaurare Hanul cu Tei – 1970;

• Proiect de restaurare Casa Melic – 1971 etc.

 
De-a lungul timpului, Constantin Joja a reușit să scrie cinci cărți, două dintre ele fiind publicate după decesul său. În anul 1981, arhitectul scotea de sub tipar lucrarea „Sensuri și valori regăsite” (editura Eminescu, București). Au urmat: „Actualitatea tradiției arhitecturale românești” (1984, editura Tehnică), „Arhitectura românească în context european” (1989, editura Tehnică), „Sensuri și valori plastice în arhitectura românească – comentarii și sinteze” (1992) și „Fațade de sticlă în arhitectura românească 1700 – 1900” (2003, editura Simetria).
 
Constantin Joja a decedat în aprilie 1991. După trecerea în neființă, apartamentul în care arhitectul a locuit în București a devenit Casa Memorială Constantin Joja.
 
Citește și:
Ziua din care Cazinoul din Constanța a început să își recâștige nemurirea (GALERIE FOTO)

Comorile Constanţei Fântâna Dragonului - „floarea de lotus“ şi misterele ei