Costumul popular, între piesa de muzeu și cartea de identitate a poporului român (galerie foto)

Unul dintre cele mai autentice mozaicuri etnografice dobrogene este costumul popular. Astăzi, o piesă de muzeu, ieri o haină valoroasă, purtată cu mândrie de omul tradițional. Prin unicitatea lui dobândită în urma muncii de migală și durată, portul popular s-a consacrat ca fiind elementul de identitate etnică al culturii și civilizației dobrogene.

În acest sens, costumul popular devine un puzzle etnografic, care constituie o piesă importantă a Muzeului de Artă Populară Constanța. În cadrul expoziției permanente a muzeului, costumele populare românești din Dobrogea ocupă un loc însemnat, fiind purtate, în trecut, în satele de la malul Dunării (Oltina, Satu Nou, Ostrov, Viile, Ion Corvin, Dunăreni etc.). În aceste sate locuite de români, tradițiile și portul popular s-au păstrat nealterate de-a lungul secolelor. Pentru a ilustra în amănunt identitatea etnică dobrogeană expusă în acest cadru, muzeografa Cerasela Dobrinescu a declarat pentru cotidianul „ZIUA de Constanța“:

„Expoziția permanentă a muzeului cuprinde piese din toate zonele etnografice ale țării, dar punctul de atracție este Dobrogea. Pentru că ne aflăm într-o zonă cu un puternic impact, Dobrogea fiind poarta de intrare în țara noastră, turiștilor le este mult mai accesibil să vadă costume populare din regiuni precum: Transilvania și Banat. În acest context, costumul tradiţional este o adevărată carte de identitate a poporului român“.

În continuarea tradiției dobrogene, un grup de oameni pasionați de portul popular și-au manifestat interesul de a perpetua modelul original și tradițional și de a oferi imaginea lui dincolo de vitrine. Este vorba despre grupul „Cusături dobrogene“, înființat în urmă cu aproximativ un an, din dorința de a păstra componenta tradițonală, devenită un obicei format din talentul exersat. Despre apariția și evoluția inițiativei lor, Ancuța Mocanu, membră a grupului, mărturisește povestea din culisele activității:

„Ne-a adus împreună pasiunea pentru portul popular, și urmând «curentul» din ultimii ani, când au început să se organizeze șezători in aproape toată țara, am început să ne întâlnim și noi, la Constanța. La început, multe dintre noi știam să coasem și cam atât. Cunoșteam prea puține despre portul popular. Cele mai norocoase aveam moștenire de la bunici sau străbunici o cămașă veche sau un petec cusut. Am învățat pe parcurs, citind despre costumele populare vechi și văzându-le în fotografii, la  muzee ori «pe viu», având printre noi și colecționari. De fapt, a croi portul popular înseamnă a-ți asuma o formă de învățare continuă.“

Membrele grupului „Cusături dobrogene“ au cusut până acum cămăși din diferite zone ale țării. Din Dobrogea au fost cusute cămăși drepte sau cu platcă, câteva modele din Oltenia și din Moldova, unele fiind reproduse după modele expuse la Muzeul de Arta Populară, altele fiind lucrate după creativitatea lor, prin alegerea și combinarea motivelor populare vechi.

„În fiecare împunsătură de ac, fiecare dintre noi își pune parte din gândurile și trăirile ei. Pentru multe dintre noi cusutul este o formă de terapie, iar grupul acesta, pe lângă continuarea tradiției înaintașilor noștri și socializare, ne-a adus prietenii frumoase“, a adăugat Ancuța Mocanu membră a grupului. 

Activitatea grupului este deschisă către publicul larg, atât pentru iubitorii artei acului, cu posibilitatea integrării lor în acest cadru, cât și pentru privitori. Cei interesați au oricând ocazia să participe la întâlnirile lor săptâmânale, de la Biblioteca Colorată a magazinului Tomis sau le pot urmări pe pagina de Facebook „Cusături Dobrogene – Constanța“, pentru a fi la curent cu programul întâlnirilor. 

Florina NĂNESCU și Petruț IACOB sunt studenţi ai Facultăţii de Litere, specializarea Jurnalism, Universitatea „Ovidius“, Constanţa.