Cristea Grosu, restaurator al Monumentului Independenței de la Tulcea și personalitate a sculpturii dobrogene

 
Cristea Grosu s-a născut în ținutul dobrogean, mai precis la Dorobanțu, județul Constanța, la data de 21 iunie 1906.
 
În localitatea natală, viitorul sculptor a urmat ciclul primar, ulterior înscriindu-se la Academia de Arte Frumoase din București. Aici i-a avut profesori pe Dimitrie Paciurea și Oscar Han. El a absolvit cursurile în anul 1933.
 
Cristea Grosu a lucrat între anii 1930 – 1935 în atelierul lui Ion Jalea.
 
Imediat după absolvire, Cristea Grosu își vernisa prima expoziție personală, făcându-se remarcat și obținând o bursă de doi ani la Roma.
 
Astfel, din 1935 și până în 1937, Cristea Grosu a fost elev al Școlii române din Roma.
 
După întoarcerea în țară, din 1939 și până în 1943, în revista „Litoral” din Constanța, au apărut 59 de gravuri realizate de Grosu în lemn și linoleum.
 
De asemenea, Cristea Grosu a fost angajat în a executa mai multe lucrări monumentale, în diverse regiuni din România. Printre acestea, s-a numărat și Dobrogea, la Constanța fiind expuse compozițiile Scafandrul și Viața pescarilor.
 

Sculpturile sale sunt strâns legate de istoria României, înfățișând pe: Decebal, Traian, Tudor Vladimirescu, Nicoae Titulescu, Mihail Kogălniceanu (la Vaslui), Gheorghe Șincai (la Blaj).
 
Cristea Grosu a restaurat Monumentul Independenței de la Tulcea în 1977, cu ocazia aniversării eliberării Dobrogei și a Centenarului independenţei României.
 
A decedat la București, în anul 1991.
 
În onoarea a ceea ce a reprezentat Cristea Grosu, autoritățile din Agigea au dat numele lui unei străzi.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: 115 ani de la nașterea sculptorului dobrogean Cristea Grosu