Culoare și credință Icoanele Sfântului Haralambie de la Muzeul de Artă Populară Constanța (galerie foto)

Cândva, țăranul român transilvănean, neștiutor de carte, dar cu mare evlavie, își realiza singur icoanele la care se închina. Trasa conturul șabloanelor pe sticlă, apoi umplea „golurile“ prin culoare. Chipul Maicii Domnului și scene din viața lui Iisus Hristos se aflau printre temele predilecte. Însă țăranul arăta o râvnă deosebită și pentru sfinții care interveneau direct în viața lui, asigurându-i rodul pământului, buna întocmire a văzduhului, care îi protejau pe el și pe cei ai casei de necazuri, de boli și de alte năpaste. Iar aceste icoane își găseau un loc de cinste pe pereții casei sale.
 
Printre acești sfinți cărora țăranii români li se închinau cu deosebită râvnă se afla mucenicul Haralambie, prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie. Aproape uitat azi, în secolul al XIX-lea el se bucura de mare cinste, deoarece era cel care ferea norodul de flagelul ciumei ce făcea adesea victime în rândul oamenilor de rând. Mai mult, el ținea și alte boli departe și se spune că avea putere asupra morții.
 

Sfântul care ține ciuma în lanțuri și are putere asupra morții

 
Țăranul român îl înfățișează în icoanele pe sticlă călcând în picioare ciuma, care, în funcție de șablonul folosit și de imaginația fiecăruia, ia forme ciudate: de schelet sau de animal bizar cu chip de om.
 
Astfel de icoane pe sticlă se regăsesc în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța. Sunt icoane vechi, din secolul al XIX-lea, foarte valoroase și frumoase, pictate la Șcheii Brașovului, Făgăraș și Țara Oltului. Dintre acestea, se distinge prin colorit și modul de realizare a compoziției lucrarea lui Matei Purcariu, zis Țimforea, meșter vestit din Țara Oltului, care a datat pictura pe sticlă în anul 1887, lucru rar întâlnit la meșterii iconari. În icoana sa, Sfântul Haralambie pare să stea pe un tron aurit. Cu mâna dreapta, acesta binecuvântează, iar în stângă poartă Evanghelia și un capăt al lanțului cu care este prinsă ciuma, reprezentată sub forma unui schelet cu coasă, așezată la picioarele sfântului. În spatele sfântului îmbrăcat în veșminte arhierești se află un scaun împărătesc aurit, iar în partea superioară a compoziției sunt pictați, stând pe nori, Maica Domnului și Domnul Iisus Hristos. Icoana este datată în anul 1887.
 
Însă fiecare icoană are farmecul ei. Vă puteți convinge și singuri vizitând muzeul constănțean de etnografie, deschis zilnic, între orele 9.00 și 17.00.
 
Sursă foto: Facebook - Muzeul de Artă Populară Constanța