Cultura in strada

Anticariatul din Piata Unirii s-a integrat pitoresc in peisajul citadin * S-a pierdut respectul pentru carte, nu neaparat in sensul generic, dar pentru carte ca obiect * Cititorul modern prefera informatia electronica, unde din doua click-uri de mouse poti afla rezumatul unui roman

Constantenii care trec prin Piata Unirii s-au obisnuit de cativa ani cu imaginea pitoreasca a anticariatului ad-hoc de pe scarile Teatrului de Balet "Oleg Danovski". Unii, din ce in ce mai rari, iubitori de carte sau doar siliti de circumstante (elevi sau studenti, parinti de elevi sau studenti), se opresc sa intrebe de un titlu care nu se gaseste prin librarii sau de o editie mai veche a unei carti indragite mai demult. Altii isi arunca privirea fugar, poate doar din placerea contemplarii cartilor vechi, "second hand", si uneori, surprinzand un titlu cunoscut, se opresc sa intrebe de pret si sa caute si alte bijuterii in "comoara" adunata si desfacuta sub ochii tuturor. Cei mai multi, insa, trec grabiti si indiferenti, daca nu se intampla sa inspecteze anticariatul din lipsa de autobuz in statie.

Cititorul "modern" nu mai cauta beletristica

Stefan Zamfir a lucrat in tinerete la Centrul de Librarii. "Mi-a placut sa fiu intre carti. Chiar daca nu am facut studii superioare, pot sa va spun, fara sa sune a lauda, ca am citit mai mult decat citesc astazi unii studenti. Si acum am de-a face cu oameni deosebiti, a caror conversatie ma onoreaza si-mi face placere: profesori universitari, academicieni, intelectuali...". Dupa ce s-a pensionat, a obtinut de la Primarie autorizatia pentru a infiinta o asociatie familiala, cu posibilitatea de a-si alege obiectul activitatii. Pentru ca nu putea sa se desparta de lumea cartilor, a devenit anticar. De patru ani, Stefan Zamfir, ajutat de Eugen, desface anticariatul pe scarile Teatrului de Balet "Oleg Danovski". Pentru acest spatiu, cu locatie centrala, plateste lunar la Primarie taxa pentru domeniul public, de 600.000 lei pentru 2 metri patrati, spatiu de desfacere. Cartile le aduna de la persoane particulare; fie ca le aduc la "sediu", fie, in cazuri speciale sau la o cantitate mai mare, deplasandu-se la domiciliul acestora. Dar mai cumpara lumea carti? Intr-o era a informatiei, accesul rapid la aceasta este esential. Majoritatea cititorilor "moderni" prefera informatia electronica, unde din doua click-uri de mouse poti afla rezumatul unui roman sau poti copia cu nonsalanta un eseu pentru aproape orice materie, asa ca ce motiv ar mai avea studentii sa citeasca? S-a pierdut respectul pentru carte, nu neaparat in sensul generic, dar pentru carte ca obiect. Mai mare trecere o au cartile de specialitate, pentru ca "teoria" este aceeasi indiferent de curentele "la moda" din literatura. Beletristica se vinde mai greu si numai titlurile consacrate. Preturile sunt mai mici decat in librarii, si negociabile, dar sunt evaluate de un cunoscator.

Invitatie la "carte"

Cu bun-simt si realism, Stefan Zamfir ne-a rugat sa transmitem o invitatie pentru toti tinerii Constantei, sa acorde macar cateva ore pe saptamana cititului, si nu doar constransi de curriculum-ul scolar. Desigur, nu putem condamna discoteca, filmul, calculatorul (teribilele "droguri" care sunt jocurile virtuale si pseudo-comunicarea pe diverse programe de "chat"); este nevoie si de altceva in timpul liber, nu doar de "scoala" - termen gresit asociat cu notiunea de "carte". La fel de adevarat este si faptul ca in Constanta traditia universitara este inca "in fasa", dar in momentul de fata superficialitatea si dezinteresul candideaza cu mari sanse la schimbatul scutecelor, in vreme ce "ursitoarele" bune se lasa inca asteptate.