„DAR. Donații, achiziții, recuperări, descoperiri arheologice” - o nouă expoziție temporară, la Muzeul Național de Istorie a României

 

• „DAR. Donații, achiziții, recuperări, descoperiri arheologice” este  o nouă expoziție temporară, ce se va deschide la 22 mai 2024 la Muzeul Național de Istorie a României.

 
În anul 1972, la momentul deschiderii pentru public a Muzeului Național de Istorie a României, în colecțiile instituției se aflau în jur de 50 000 de bunuri culturale. În cei 52 de ani de la inaugurare, patrimoniul muzeului a crescut de mai bine de zece ori (fără a socoti aici și Colecția Filatelică a României, cu cele peste 16 milioane de bunuri ale sale).
 
Această creștere se datorează donațiilor primite de muzeu, achizițiilor de obiecte de patrimoniu, descoperirilor efectuate pe șantierele arheologice (sistematice și preventive) și recuperării, de către autoritățile române, a patrimoniului obținut și traficat în mod ilicit.
 

„Istoria muzeelor este strâns legată de istoriile donatorilor și de actelor lor de generozitate. De la înființare și până acum, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României au intrat zeci de mii de bunuri de patrimoniu cu valoare memorială și istorică, donate de familiile unor personalități, de colecționari, de cei care au înțeles că moștenirea lor devine istorie printr-un act de mecenat”, transmit reprezentanții instituției.
 

Astfel, prin aceste gesturi de mare generozitate, patrimoniul muzeului a fost completat cu obiecte de mare valoare, referitoare la istoria politică, socială, economică, militară și culturală a României, așa cum sunt: corespondența Haricleei Darclée, documentele referitoare la Conferința de Pace de la Paris (1947), manuscrisele lui Vasile Alecsandri, arhiva Clara Haskil, colecția de decorații, diplome și documente ale lui Nicolae Iorga, primul premiu Nobel obținut de un român, colecția de obiecte personale și fotografii ale lui Carol al II-lea sau obiectele, fotografiile și documentele donate de personalități ale vieții artistice românești sau de urmașii acestora (Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Carmen Petra Basacopol, Anda Călugăreanu).
Puțin cunoscută publicului, dar fundamentală pentru muzee, este munca de descoperire a bunurilor de patrimoniu din colecții private, din anticariate, de la case de licitații din țară și din străinătate și apoi lungul proces al achiziționării acestora.
 

„Achizițiile au o importanță deosebită mai ales dacă ținem cont că trebuie umplute „golurile” patrimoniale generate de restricțiile de natură politico-ideologică, din perioada de până în 1989, și care aveau legătură cu anumite perioade, teme sau personalități istorice (monarhia, viața cotidiană în România Modernă sau în perioada interbelică, cele două războaie mondiale, minoritățile naționale, ca să amintim doar câteva).
 
Acest patrimoniu, astfel recuperat, este și va fi prezentat publicului în expozițiile temporare și permanente, pe platformele on-line sau prin intermediul publicațiilor noastre. În cadrul expoziției, publicul va avea ocazia să admire carnetul intim și albumele de cărți poștale și fotografii ale reginei Maria, pocalul breslei minerilor germani din Țara Bârsei (datând din secolul al XVI-lea), hărți din perioada secolelor XVII-XVIII, documente ale unor personalități importante (Vasile Goldiș, Armand Călinescu, Theodor Pallady), fotografii de atelier, rarități filatelice, decorații, armament etc”, precizează MNIR.

 
Cercetările arheologice realizate de către specialiștii muzeului, atât cele preventive cât și cele sistematice, au avut o importantă contribuție la creșterea patrimoniului muzeului, precum și la îmbogățirea și dezvoltarea cunoștințelor referitoare la diverse aspecte ale preistoriei, istoriei antice, perioadei migrațiilor, istoriei medievale și istoriei moderne a României. În acest moment, echipele de arheologi din cadrul muzeului realizează ample săpături arheologice sistematice, în situri emblematice pentru studiul evoluției istorice a comunităților umane ce au trăit pe spațiul actual al României (Micia, Ostrov, Caransebeș, Tărtăria, Capidava, Histria, Nufăru, Băneasa, Mangalia).
 
În afară de cercetarea arheologică programată, sistematică, specialiștii din cadrul MNIR participă la numeroase proiecte de arheologie preventivă, prilejuite de mari proiecte de dezvoltare economică și a infrastructurii de transport a României, care au generat bunuri de mare valoare istorică și materială.
 
Dintre obiectele de patrimoniu provenite în urma descoperirilor arheologice, vizitatorii vor putea găsi în expoziție: statuete antropomorfe, arme și unelte neolitice, o mare varietate de obiecte ceramice: vase, opaițe, cahle, statuete (datând din neolitic până în perioada medievală), elemente de harnașament din epoca bronzului, bijuterii romane și medievale, elemente de arhitectură romană, monede etc. În expoziție sunt prezente și artefacte descoperite în cadrul cercetărilor arheologice desfășurate, în trecut, cu participarea arheologilor muzeului: Vitănești – Măgurice (jud. Teleorman), Sultana – Malu Roșu (jud. Călărași) sau Bordușani – Popină (jud. Ialomița).
 
Colecțiile Muzeului Naţional de Istorie a României s-au îmbogăţit, de-a lungul timpului, cu numeroase bunuri de patrimoniu recuperate de autorităţile române. Aceste obiecte, rezultate în urma braconajului arheologic, exportate sau traficate ilegal, au fost recuperate în urma unor operațiuni judiciare desfășurate atât pe teritoriul României, cât și în străinătate (prin aplicarea convenției UNIDROIT), în strânsă colaborare cu autoritățile judiciare din Polonia, Belgia, Statele Unite, Germania, Irlanda, Spania, Italia, Elveția etc.
 
Experții acreditați ai MNIR au participat la numeroase astfel de cazuri de recuperare a patrimoniului, rezultatele muncii lor regăsindu-se și în îmbogățirea colecțiilor muzeului și, implicit, a patrimoniului cultural național, cu artefacte de valoare excepțională.
 
 
În expoziție se găsesc monede antice din aur și argint, bijuterii antice și medievale (fibule, inele, brățări, aplice), piese de harnașament, dar și plăcile din bronz conținând „legea municipală” a orașului Troemis, emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161 – 180 p. Chr.). Expoziția va putea fi vizitată în perioada 22 mai – septembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.
 
 
 
Citește și
 
 Muzeul Național de Istorie a României anunță noi tarife de acces