Despre cele șase volume lansate la Muzeul Național al Marinei Române (GALERIE FOTO+VIDEO)

 
Muzeul Național al Marinei Române a lansat șase noi volume referitoare la istoria marinei militare și civile.
 
Este vorba despre un album aniversar al Statului Major al Forțelor Navale în ediție bilingvă (română-engleză); două volume de documente referitoare la marina română în interbelic, dar și la perioada 1944-1946; o carte dedicată construcțiilor navale la Giurgiu de la începuturi și până astăzi; și cele două periodice ale MNMR.
 
Cărțile aduse în discuție sunt: „Forțele Navale Române: tradiție și profesionalism/The Romanian Naval Forces: tradition and professionalism”, „Marina Militară a României interbelice: provocări, oportunități, realizări-documente”, „101 documente referitoare la tragedia Marinei Regale a României (1944-1946)”, „O istorie a construcțiilor navale la Giurgiu”, „Anuarul Muzeului Național al Marinei Române” și „Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroasiatic. Istorie, relații politice și diplomație”.
 
Cu acest prilej, redăm în rândurile de mai jos descrierea celor șase volume:
 
„Forțele Navale Române: tradiție și profesionalism/The Romanian Naval Forces: tradition and professionalism”

Acest volum scris atât în limba română, cât și în limba engleză a apărut în anul 2022.
 
Autorii sunt Andreea Atansaiu-Croitoru, Mihai Egorov și Marius-Laurențiu Rohart.

 
Cartea are 139 de pagini în care veți regăsi istoria Forțelor Navale Române, pornind de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza și eforturile sale de a dezvolta flota civilă și militară, precum și asigurarea libertății de navigație pe Dunăre până la ilustrații cu semnificație pentru tema aleasă de autori pentru scrierea de față.
 
Titlul textului de la pagina 7 este unul sugestiv, el numindu-se „Arc peste timp în istoria Forțelor Navale Române”, anunțând cititorul despre conținutul rememorativ creat de cei trei autori.
 
Sunt tratate puncte de interes precum unirea flotilelor din Moldova și Muntenia și organizarea unei instituții navale comune, venirea principelui Carol I la conducerea țării și încercările de a face funcțională Marina Militară, înființarea Corpului Flotilei și rolul său în Războiul de Independență sau desființarea Ministerului Aerului și Marinei și reorganizarea sub forma unor subsecretariate aflate sub egida Ministerului Apărării Naționale. Firul narativ progresează până la întemeierea instituției pe care asrăzi o știm sub denumirea de Forțele Navale Române.
 
Unul dintre autorii acestei lucrări, dr. Andreea Atanasiu-Croitoru este muzeograf. Originară din Constanța, ea a absolvit Facultatea de Istorie, Drept și Științe Administrative, specializarea Istorie-Arheologie (1992-1997), conform navy.ro. Potrivit aceleiași surse, ea a făcut și un masterat, profilul Istorie-Arheologie, specializarea „Istoria și civilizația zonei Mării Negre în Antichitate și Evul Mediu”, în cadrul aceleiași facultăți, având ca temă de dizertație „Supremația navală și comercială genoveză în Marea Neagră. Secolele XIII-XIV”.
 

Conform navy.ro, comandorul Marius-Laurențiu Rohart, directorul Muzeului Marinei Române s-a născut la Constanța, pe 12 iunie 1967. A absolvit Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” în 1985 și Facultatea de Navigație, Secția Marină Militară, specializarea: Arme sub Apă în 1993.
 
„Marina Militară a României interbelice: Provocări, oportunități, realizări – Documente”

Îl are ca editor pe Dan Dragoș Sichigea.
 
Apărută la Editura MNMR (Muzeului Național al Marinei Române)  - 2022.
 
Lucrarea este structurată în trei părți. Prima este bineînțeles o Introducere, urmată de o Lista a documentelor cuprinse în lucrare, apoi urmând seria de Documente privind Marina Militară a României.
 
Concret, perioada de timp cuprinsă de actele însumate în carte este între 1922 și 1935.
 
Primul document este din 27.11.1922, este vorba de un Referat al Ministerului de Război privind solicitarea de fonduri pentru Marină.
 
Un document foarte inedit este din 1924 – Studiu asupra situației Marinei Române – din Arhivele Militare Naționale Române, fond Inspectoratul General al Marinei.
 
Numeroase Procese Verbale, Rapoarte, Note explicative și Referate multe referitoare la situatia finanțărilor destinate construirii unei Baze Navale Maritime dar și la starea tehnică din acel moment a navelor și dotărilor Marinei Militare, adică a echipamentelor de artilerie, a armelor subacvatice, transmisiuni, armament individual, etc.
 
Aceste acte oficiale denota pe de altă parte faptul că Marina Militară a fost mai mereu considerată secundară în raport cu celelalte categorii de forțe ale apărării statale, deci alocările bugetare au fost mereu insuficiente.
 
Acest compendiu de acte oficiale este o sursă foarte importantă de date referitoare la starea diferitelor secții din cadrul structurilor de conducere ale Marinei Române dar mai ales la starea tehnică a navelor, reparațiilor necesare și investițiilor considerate vitale pentru menținerea operativității lor.
 
De asemenea este o importantă sursă istorică în ceea ce privește planurile de achiziții navale ale statului nostru în acea perioadă și ne arată că și atunci procesul în sine era extrem de anevoios.
 
O sursă la fel de bună o reprezintă aceste documente și pentru aspectul legat de instrucția trupelor și pregătirea cadrelor de marină.
 
„101 documente referitoare la tragedia Marinei Regale a României (1944-1946)”

An de apariție : 2022

Editura: N.N.M.R (Muzeul Național al Marinei Române)
 
Lucrarea se numește „101 documente referitoare la tragedia Marinei Regale a României (1944-1946)”.
 
Este editată de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, dr. Silvia Ioniță și dr. Dan-Dragoș Sichigea.
 
Lansarea a avut  loc în Sala de conferințe „Clio”, Muzeul Național al Marinei Române a organizat lansarea celor mai recente volume apărute la Editura MNMR.
 
 După evenimentele din seara zilei de 23 august 1944, care au dus la ieșirea României din Axă, pentru ofițerii, maiștrii și trupa din Marina Regală a României  a urmat o perioadă marcată de încercări din ce în ce mai dificile.
 
Prezentăm o parte din lista documentelor:
 
29 August 1944. Raport informative –operativ al Statului Major al Marinei (SMM) privind acțiunile navale din data de 28 august 1944
 
30 August 1944. Raport informative –operativ al Statului Major al Marinei (SMM) privind acțiunile navale din 29 și 30 august 1944
 
30 August 1944. Raport informative –operativ al Statului Major al Marinei (SMM) privind preluarea de către sovietici a unor autovehicule de la unitățile Marinei Regale (30august 1944)
 
30 August 1944. Notă informative a SSM privind solicitările unităților sovietice de la Constanța
 
30 August 1944. Raport al contraamiralului H Macellariu, comandantul Forțelor Navale Maritime, privind relația cu autoritățile militare sovietice de la Constanța
 
30 August 1944. Ordin al SMM către  Forțele Navale Maritime, privind cooperareacu sovieticii și transferal de carburanți și materialecătre aceștia
 
30 Agust1944. Raport Informativ-operativ al SMM privind confruntările cu forțele germane pe Dunăre și interacțiunile cu forțelesovietice care soseaula Constanța
 
7 septembrie 1944. Raport al căpitanului Anton Manolescu, de la Comandamentul Portului si zonei Constanța privind ocuparea Cuibului Reginei de către forțele sovietice.
 
Septembrie 1944. Tabel cu personalul Comandamentului Teritorial Dobrogea și al Comandamentului Forțelor Navale Maritime.
 
14 Ianuarie 1946. Raport al Subsecretariatului de Stat pentru Marină  (SSM) către Guvernul României, referitor la retrocedarea navei școală “Mircea” către URSS.
 
După instaurarea guvernului Petru Groza și încetarea ostilității din Europa au început negocierile mai întâi pentru retrocedarea unor nave, apoi a unei bune părți din totalul capturat.
 
Volumul de față prezintă rapoarte ale comandanților, ale unor ofișeri sau a altor mermbri ai echipajelor dezarmate în ziua de 5 septembrie 1944.
 
Sunt detalii despre umilința prin care au trecut militarii români,  dezarmați și obligași să-și părăsească oamenii la bordul navelor fără să-și recupereze efectele.

Profesorul Valentin Ciorbea este un vechi cunoscător prin ceea ce a scris despre Marină Romana înainte și după Revoluție.
Născut în 1946 în localitatea Întregalde, judeţul Alba, a absolvit cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie, specialitatea Istoria României, la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, secţia Istorie.
Destinul l-a adus la Constanţa, unde a fost repartizat, ca tânăr profesor de istorie, la Şcoala Generală nr. 18 din oraş. În 1995, prin concurs, s-a titularizat profesor universitar în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, apoi, din 2002, a fost reconfirmat profesor universitar doctor la Universitatea „Ovidius“din Constanţa.
 
A publicat, ca autor sau coautor, peste 30 de volume despre devenirea geopolitică, economică, militară şi culturală a acestei provincii.
 
Efortului său de conservare a memoriei timpului trecut peste aceste meleaguri îi datorăm preţioase pagini monografice despre Portul Constanţa sau Bricul „Mircea“, studii care vor rămâne repere pentru cercetătorii mai tineri ai istoriei navale româneşti.
 
„O istorie a construcțiilor navale la Giurgiu”

Această carte, apărută în 2023 și scrisă de Gabriel-Felician Croitoru se întinde pe 355 de pagini, structurate în cinci capitole.
 
Acestea sunt:

 
De asemenea, în cuprins se mai regăsesc: „Abrevieri”, „Glosar”, „Cuvânt înainte”, „Prefață”, „Argument”, „Breviar”, „Rezumat”, „Bibliografie” și „Mulțumiri”.
 
Laurențiu Mironescu, de profesie comandant și președintele Ligii Navale Române s-a ocupat de partea de cuvânt înainte, în timp ce prefața a fost semnată de dr. Carmen Irene Atanasiu, expert patrimoniu tehnic naval, vicepreședinte al Ligii Navale Române și redactor-șef al revistei Marea-Noastră.
 
Gabriel-Felician Croitoru a abordat în primul capitol istoria construcțiilor navale din perioada în care orașul se afla sub administrația otomanilor. În acea vreme, după cum precizează autorul, la Giurgiu exista o unitate excelentă pentru reparații și construcții navale. Acolo se produceau mai multe tipuri de ambarcațiuni fluviale, iar muncitorii erau atât români, cât și otomani.
 
Capitolul II regăsește orașul Giurgiu revenit sub egida Țării Românești. Un moment de referință a fost construirea în șantierul naval al localității dunărene și al lansării la apă a primei corăbii maritime din România, numită „Marița”.
 
Capitolul III debutează cu un alt reprer temporal istoric, anume anul 1897 – cel al înființării oficiale a șantierului naval din Giurgiu. Această parte a volumului cuprinde intervalul de timp început în anul menționat anterior și anul 1948, când România a trecut prin schimbarea de regim. Autorul aduce în prim-plan subiecte corelate cu istoria portului și a orașului Giurgiu.
 
Penultimul capitol este cel mai bogat din punct de vedere informațional. Vorbește despre investițiile semnificative făcute de Republica Populară Română în domeniul naval. Șantierul Naval Giurgiu s-a bucurat de astfel de investiții, cu precădere între anii 1965-1970, când a devenit unul dintre cei mai performanți constructori de nave tehnice fluviale.
 
Ultimul capitol tratează schimbările și transformările suferite de Șantierul Naval Giurgiu după Revoluție și instaurarea democrației în România.
 
„‹‹O istorie a construcțiilor navale la Giurgiu›› se dorește a fi un semn de recunoștință pentru navaliștii giurgiuveni în primul rând, precum și pentru cei din întreaga țară, ca aparținători ai unui domeniu performant și de înaltă calificare, care a adus un foarte bun renume României prin rezultatele remarcabile obținute.”
 
„Anuarul Muzeului Național al Marinei Române”

Volumul cu numărul 25 al acestei cărți publicate la Editura Muzeului Național al Marinei Române (MNMR) în anul 2022 are 361 de pagini.
 
Acestea cuprind mai multe lucrări a căror accent cade pe reliefarea unor evenimente din istoria maritimă națională și nu numai, realizate de diverși autori.
 
Cuprinsul arată astfel:

 
Fiecare lucrare conține un scurt rezumat al acesteia. Redăm câteva dintre ele:

Monumente istorice din județul Durostor în perioada 1878-1940 (pag.55) – Drd. Dragoș Dumitru Dragomir a scris despre județul Durostor și despre bisericile din zonă, în anul 1921 fiind 32 de astfel de construcții prezente în zonă, din care 28 nu au avut relevanță istorică.

Un erou uitat – generalul de brigadă post-mortem Mihail Hanus (pag. 81) – lucrarea scrisă de Eugen-Dorin Spătaru este centrată pe povestea lui Mihail Hanus, cel care a luptat în Primul Război Mondial și a primit distincția Ordinul „Mihai Viteazul” pentru serviciile oferite. A murit apărând Moldova împotriva Armatei Sovietice.

Pirateria din apele românești interbelice, în presa vremii (pag. 177) – Constantin Cheramidoglu aduce în fața cititorului perioada în care comerțul maritim era periclitat de acțiunile piraților. Pentru rezolvarea acestei probleme, mai multe țări au organizat o întrunire la Nyon pentru a cere asigurări în ceea ce privește negoțul pe mare. Autorul scoate în evidență și răspunsul autorităților, precum și impactul pe care actele de piraterie le-au avut asupra societății din România.
 
„Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroasiatic. Istorie, relații politice și diplomație”

Al zecelea volum al acestei cărți a apărut în anul 2022, a fost editat la Editura MNMR și cuprinde lucrările celei de-a XXVI-a ediții a Conferinței Naționale de Comunicări Științifice a Muzeului Național al Marinei Române.
 
Are nu mai puțin de 447 de pagini.
 
Cuprinsul volumului conține următoarele lucrări:

 
Citește și:
LIVE VIDEO+TEXT Eveniment editorial la Muzeul Național al Marinei Române Constanța. Sunt lansate șase volume despre istoria marinei militare și civile (GALERIE FOTO+VIDEO)