Din culisele vieţii diplomatice şi ale masoneriei Sociologul Bogdan Bucur a lansat la Constanţa volumul „Jean Pangal - documente inedite 1932-1942“ (galerie foto)

 

Cei care vor să cunoască dedesubturile lumii politice şi diplomatice din perioada interbelică şi să afle mai multe informaţii despre masoneria mondială şi modul în care funcţiona aceasta au la dispoziţie un volum unic, foarte documentat, despre Jean Pangal, un cunoscut diplomat al perioadei interbelice din România.
 
După patru luni de la lansarea de la Bucureşti, Bogdan Bucur, lector doctor la Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti, a lansat şi la Constanţa volumul „Jean Pangal - documente inedite 1932-1942: contribuţii la analiza reţelelor sociale istorice“. Lansarea a avut loc miercuri seară, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, la eveniment fiind prezenţi istoricul Valentin Ciorbea, prof. univ. dr. al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius”, prof. univ. dr. Gheorghe Dumitraşcu şi bibliograful dr. Angela Anca Dobre, de la Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman”, precum şi constănţeni şi oameni de istorie curioşi să afle mai multe despre diplomatul Jean Pangal.
 
Cartea a stârnit reacţii în rândul celor prezenţi, care au dezbătut importanţa acestui volum pentru publicul cititor. „Perioada 1932-1942 este fantastică pentru noi şi este bine să o cunoaştem. Bogdan Bucur este sociolog şi vom vedea de ce cartea este importantă pentru un sociolog. Editura care a făcut ca bucuria asta să fie către noi este Editura Rao, o editură foarte serioasă, care are relaţii cu cărţi din străinătate“, a precizat maestrul de ceremonii, Gigi Haleţ.
 

„Este o carte muncită. După ce am citit-o, şi pot spune că am citit-o cu uşurinţă, pot spune că l-am cunoscut pe Jean Pangal“, a spus bibliograful dr. Angela Anca Dobre.

 
Cunoscut pentru relaţiile puternice pe care le avea cu persoane influente atât din apropierea regelui Carol I, cât şi a diplomaţilor europeni, Jean Pangal a fost un foarte important om politic şi diplomat al perioadei interbelice. A fost deputat în Parlamentul României în două perioade, 1927-1928 şi 1931-1932, subsecretar de stat pentru presă şi informaţii în cadrul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (1931) şi Ministerului de Externe (1931-1932), trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României în Spania (1938-1939) şi Portugalia (1939-1940). Totodată, a fost Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România (1922-1937, 1944-1948) şi Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România (1928-1929).
 
La vremea lui, Jean Pangal a făcut parte din conducerea masoneriei mondiale (de rit scoţian), formată din şapte Suverani Mari Comandori, care se reuneau o dată la cinci ani, pentru a hotărî asupra direcţiilor generale de urmat şi directivelor de aplicat. Tocmai de aceea, viaţa lui Pangal ar trebui să fie cunoscută publicului constănţean, volumul „Jean Pangal - documente inedite 1932-1942: contribuţii la analiza reţelelor sociale istorice“ reuşind să surprindă aspecte interesante din culisele vieţii sale, folosind pentru acest lucru notiţe informative ale Societăţii Secrete de Informaţii, dar şi alte documente descoperite de Bogdan Bucur în arhive.
 

„Este prima lucrare ştiinţifică serioasă publicată despre Jean Pangal, pe numele său de botez Ioan Pangal. Cartea este importantă deoarece, pentru prima dată, au fost publicate cele aproape 500 de note informative ale serviciilor secrete din perioada interbelică, Serviciul Secret de Informaţii şi Siguranţă, despre Pangal, dar şi pentru că dezvăluie pentru prima dată fondul Pangal din cadrul Arhivei Ministerului Afacerilor Externe al României.

 
O altă noutate a volumului este faptul că o metodă contemporană a sociologiei actuale este folosită pentru analiza acestor documente. Este vorba despre analiza reţelelor sociale. Pangal este important pentru reţeaua socială pe care a dezvoltat-o. În calitatea sa de şef al masoneriei interbelice, acesta a avut acces la întreaga elită politică, socială, economică, militară a României şi chiar a Europei“, a declarat Bogdan Bucur.