„Din păcate, se scrie puţină carte de artă“ Doina Păuleanu surprinde „Viaţa tăcută a naturii” într-un volum (galerie foto)

Pe 16 decembrie, de la ora 13.00, cartea va fi lansată la Muzeul de Artă din Constanţa.
 
O lucrare de referinţă, esenţială pentru o mai bună înţelegere a unui capitol extrem de important al artei plastice româneşti - cel consacrat naturii moarte - şi care nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui pasionat de artă, fie el specialist, fie amator, a văzut recent lumina tiparului la editura Monitorul Oficial. Este vorba despre volumul „Viaţa tăcută a naturii. Flori, fructe, delicatese şi obiecte în pictura modernă românească 1846-1916”, semnat de dr. Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă Constanţa.
 
„Lucrarea pe care am scris-o este una dintre puţinele apariţii în acest domeniu. Din păcate, se scrie puţină carte de artă, se editează puţină carte de artă, este costisitor să faci acest lucru. Monitorul Oficial şi-a asumat costurile acestei cărţi, care a apărut în condiţii tipografice excelente. Aş putea spune că este o carte frumoasă, scrisă din tot sufletul, cu informaţie multă”, a subliniat autoarea.
 
Volumul „Viaţa tăcută a naturii. Flori, fructe, delicatese şi obiecte în pictura modernă românească 1846-1916” s-a bucurat de o lansare specială, pe 19 noiembrie, la cea de-a 23-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte „Gaudeamus” din Bucureşti. Tot în capitală, dar de această dată la Galeria „Senso”, cartea va fi lansată marţi, 13 decembrie, de la ora 17.00, în prezenţa autoarei, a redactorului-şef al editurii Monitorul Oficial, Anca Ivaşcu, şi a criticilor de artă Andrei Pleşu şi Pavel Șuşară. La Constanţa, cartea va fi lansată la Muzeul de Artă vineri, 16 decembrie, de la ora 13.00. Şi la această lansare de carte va participa Anca Ivaşcu, căreia i se va alătura prof. univ. dr. Ioan Opriş.

Natura moartă, o... rudă săracă a celorlalte genuri artistice majore

Referitor la noul său volum, dr. Doina Păuleanu a menţionat: „Este o carte la care am muncit mult, aproximativ trei ani, deoarece a presupus o muncă de cercetare vastă. Asupra acestui subiect nu prea s-a insistat. În general, în opera marilor noştri creatori de la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a insistat mai mult asupra peisajului, deoarece prin intermediul peisajului s-a schimbat forma de a picta prin plein-air şi prin pictura atmosferică, iar natura moartă a fost întotdeauna un fel de rudă săracă a celorlalte genuri, socotite majore şi importante. Dar în pictura românească natura moartă are o importanţă extraordinară”.
 
Cercetarea începe cu anul 1846, an în care criticul şi istoricul de artă Doina Păuleanu a dedus că a fost realizată prima natură moartă în arta românească, de către pictorul bănăţean Mihail Velceleanu, şi se opreşte simbolic în 1916, anul morţii lui Ştefan Luchian. „1916 este anul morţii unei generaţii şi a celui care dat statutul extraordinar şi strălucirea naturii moarte, Ştefan Luchian”, a precizat dr. Doina Păuleanu.
 
„Toţi marii noştri artişti au făcut naturi moarte, şi arăt acest lucru începând cu primii artişti care sunt încă zugravi şi care totuşi desenează fructe, flori şi obiecte. Această deprindere de a picta, în pofida felului în care era văzută natura moartă, continuă în arta românească, iar Aman îi dă o nouă strălucire şi un nou statut, deşi în creaţia lui apar târziu naturile moarte. Chiar ultima lucrare pe care o realizează şi nu o termină, deoarece era foarte bolnav, este o natură moartă. Andreescu, care a trăit atât de puţin, debutează printr-o natură moartă, în anul 1874, şi continuă o serie densă de naturi moarte prin care limbajul de o simplitate extraordinară capătă nişte profunzimi dintre cele mai bine susţinute conceptual. Apoi are o perioadă în care nu mai face naturi moarte, însă revine către sfârşit, chiar ultimele lucrări pe care le-a pictat sunt naturi moarte. În opera lui Grigorescu, natura moartă a avut o importanţă covârşitoare, iar Luchian este marele maestru al florilor din arta românească, dând acestui gen o strălucire extraordinară”, a adăugat autoarea volumului „Viaţa tăcută a naturii. Flori, fructe, delicatese şi obiecte în pictura modernă românească 1846-1916”.

Reproduceri din marile muzee de artă ale României

Lucrarea are la bază lucrări din muzeele de artă din Arad, Bacău, Piatra Neamţ, Iaşi, Suceava, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi, Ploieşti, Câmpina, Mureş, Bucureşti. Din album nu puteau să lipsească imagini ale unor lucrări de referinţă din patrimoniul Muzeului de Artă Constanţa şi al secţiei sale, Muzeul de Artă „Dinu şi Sevasta Vintilă” Topalu, la care se adaugă reproduceri ale unor lucrări din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României şi ale Muzeului Zambaccian. În volum se regăsesc şi imagini din mormântul pictat (hypogeu) din Constanţa, aflat în grija Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din localitate şi unde apar primele elemente ale genului natură moartă din pictura românească.
 
Cartea „Viaţa tăcută a naturii. Flori, fructe, delicatese şi obiecte în pictura modernă românească 1846-1916”, apărută în condiţii grafice extraordinare la Editura Monitorul Oficial, numără 312 pagini şi este structurată în opt capitole: I - „Natura moartă ca gen autonom. Avataruri istorice”, II- „Incunabulele naturii moarte româneşti”, III - „Apariţia genului natură moartă în pictura românească”, IV -„Theodor Aman”, V - „Nicolae Grigorescu”, VI - „Ioan Andreescu”, VII - „Elevi ai şcolilor de arte frumoase din Bucureşti, Iaşi, Munchen şi Paris. C. I. Stăncescu, Mihail Ştefănescu, Sava Henţia, câţiva artişti minori, C. D. Stahi” şi VIII - „Ştefan Luchian”.