Doar 24 de ani de viață În urmă cu 118 ani s-a născut Stan Greavu-Dunăre, cel care a realizat „prima bibliografie serioasă” a Dobrogei

 
Rămas în istorie ca primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre s-a născut la data de 5 aprilie 1905, în comuna Seimeni, județul Constanța.
 
A făcut parte dintr-o familie cu 12 copii a ciobanului Ion Greavu.
 
A făcut clasele primare în orașul natal. Dotat cu o minte ageră, cu o memorie bună, cu vădite înclinații spre istorie și literatură, Stan Greavu-Dunăre s-a numărat printre elevii cu cele mai bune rezultate la învățătură. Bazat pe aceste abilități, învățătorul Gheorghe Robitu i-a influențat părinții spre a-l ține în continuare în școală. Astfel, Stan Greavu-Dunăre s-a înscris la Școala Normală în Constanța, apoi s-a transferat la Oradea, iar apoi la Făgăraș.
 
Prima funcție pe care a deținut-o a fost de învățător în satul Ezibei, lângă Bazargic.
 
În paralel cu activitatea la catedră, el a dus și o muncă intensă de culturalizare a sătenilor, ținând conferințe. Așa l-a întâlnit pe Tudor Arghezi, care a scris în „Bilete de papagal” un articol intitulat „O albină în pustiu”.
 
În anul 1928, Stan Greavu-Dunăre a plecat la București, unde a lucrat ca muzeograf la Muzeul de Etnografie. În acea perioadă, el a cules material pentru 100 de monografii, stabilind originile, succesiunile și caracterul național al fiecărui ținut vizat, bazându-se și pe povestirile celor mai bătrâni locuitori.
 
El a lucrat la o amplă Bibliografie a Dobrogei, adunând 1.600 de informații, în limbile română, bulgară, italiană, franceză, engleză, latină și germană. Lucrarea care cuprinde informații despre regiune pornind de la anul 425 î..e.n. până în 1928 e.n. a fost prezentată de Gheorghe Vâlsan, la 6 iulie 1928, la Academia Română. Apoi, a fost tipărită în Analele Academiei, în „Memoriile Secțiunii istorice”. Gheorghe Vâlsan a spus despre această bibliografie că este „prima realizare serioasă de bibliografie a lucrărilor științifice publicate, pentru o provincie românească”.
 

Stan Greavu-Dunăre a început să redacteze și „Bibliografia Dunării”, neterminată însă. Există doar coperțile, un plan de idei și primele 25 de pagini care au rămas în manuscris, în casa lui de la Seimeni. Lucrarea urma să cuprindă următoarele capitole: 1. Introducere, 2. Etimologie, 3. Tradiții. Geologie, 4. Hidrologie, 5. Cartografie, 6. Istorie, 7. Dunărea politică, 8. Dunărea economică și comercială, 9. Strategie și 10. Literatură.
 
În introducerea „Bibliografia Dunării”, bibliograful scria:
 

 
Stan Greavu-Dunăre a scris articole despre Dobrogea și învățământul dobrogean, dar și poezii, ce au fost publicate în „Dobrogea Nouă”, „Sentinela română” și „Marea noastră”.   
 
La doar 24 de ani, Stan Greavu-Dunăre și-a găsit sfârșitul la Cernavodă, murind la data de 10 mai 1929.
 
Sub egida Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman“ din Constanţa (unde există și un fond de documente „Stan Greavu-Dunăre“, în secţiunea de colecţii speciale) a fost publicat, în 2019, un volum intitulat „Stan Greavu-Dunăre. O călătorie bibliografică în Dobrogea“, semnat de Corina Apostoleanu, Luminiţa Stelian şi Angela-Anca Dobre. Cartea cuprinde date biografice amănunţite și prețioase mărturii ale vremii despre acest savant.

 
Citește și:
#DobrogeaDigitală „O albină într-un pustiu” – Stan Greavu-Dunăre