#DobrogeaAcademică Cel de-al XII-lea Congres Internaţional de Studii Sud-Est Europene, în curând, la Bucureşti

În perioada 2-6 septembrie 2019, la Bucureşti, va avea loc al XII-lea Congres Internaţional de Studii Sud-Est Europene, sub egida Academiei Române şi a Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen. La eveniment sunt aşteptaţi peste 400 de specialişti din peste 30 de ţări. Potrivit site-ului Academiei Române, deschiderea congresului, organizat sub egida acestui for şi a Association Internationale d'Études du Sud-Est Européen (AIESEE), va avea loc, luni, 2 septembrie, în Aula Magna a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Tema generală a congresului este „Dinamici politice, sociale şi religioase în Sud-Estul Europei, din Antichitate până în epoca contemporană“, iar lucrările care vor fi prezentate sunt împărţite în 35 de sesiuni.
 

Expoziţii, mese rotunde şi lansări de carte

 
Pe perioada desfăşurării congresului, vor fi organizate expoziţii, mese rotunde şi lansări de carte. Între acestea se numără expoziţia „Romania and South-Eastern Europe. Historical witnesses from the collections of the National History Museum of Romania“, organizată la Muzeul Naţional de Istorie (vernisaj miercuri, 4 septembrie, ora 13) şi expoziţia „Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650-1800“, la Biblioteca Naţională (vernisaj, luni, 2 septembrie, ora 19). În Aula Bibliotecii Academiei va avea loc miercuri, 4 septembrie, începând cu ora 18, o masă rotundă dedicată lucrării Constantin Basarab Brâncoveanu. Portrait of a ruler and retrospective of an era (1654-1688), 2 vol. (Bucureşti, DAR Publishing, 2018-2019), la care vor lua cuvântul profesorii Paschalis Kitromilides, Andrei Pippidi şi Paolo Odorico, dr. George Lazăr, dr. Cristian Aniţa şi dr. Claudiu Turcitu (autorul lucrării). Tot miercuri, 4 septembrie, la Facultatea de Drept, în sala Online, de la ora 11, va avea loc lansarea culegerii de studii a acad. Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istoria culturii europene (Bucureşti, Editura Academiei, 2019), prezentată de acad. Răzvan Theodorescu. Închiderea oficială a congresului va avea loc vineri, 6 septembrie, la ora 18.00 în Aula Magna a Facultăţii de Drept. În perioada 7-9 septembrie sunt organizate pentru participanţii la congres excursii la mănăstirile din Oltenia şi Bucovina.
 

Al treilea congres al AIESEE organizat la Bucureşti în ultima jumătate de secol

 
Potrivit Agerpres, cea mai mare parte a sesiunilor se vor desfăşura la Facultatea de Drept, unde au avut loc şi congresele din 1974 şi 1999, acesta fiind al treilea congres al AIESEE organizat la Bucureşti în ultima jumătate de secol. Câteva sesiuni speciale vor avea loc la Biblioteca Sfântului Sinod şi la Arhivele Naţionale. Închiderea oficială a congresului va avea loc vineri, 6 septembrie, în Aula Magna a Facultăţii de Drept. Organismul ştiinţific internaţional sub egida căruia sunt organizate aceste congrese, AIESEE (Association Internationale d'Études du Sud-Est Européen) a fost înfiinţat în 1963 şi are sediul la Bucureşti.
 
Rolul României în organizarea Asociaţiei a fost de la început unul esenţial, primul secretar general al AIESEE, funcţie care revine prin statut României, fiind acad. Emil Condurachi, căruia i-a succedat în 1987 acad. Virgil Cândea. Din 1994 până în prezent această funcţie este ocupată de acad. Răzvan Theodorescu. În toată această perioadă, AIESEE, care numără 25 de ţări membre, a organizat, începând din 1966, unsprezece congrese şi peste 50 de colocvii internaţionale, cu tematici din care nu a lipsit, practic, niciuna dintre disciplinele umaniste: istoria, arheologia, lingvistica, filologia, istoria artei şi a dreptului, etnografia, folclorul. Au fost publicate peste 20 de volume de studii şi documente, precum şi o revistă, Bulletin de l'AIESEE, cu peste 40 de tomuri.
 

Temele prezentate la sesiuni

 
Temele sesiunilor congresului sunt următoarele: Marea Neagră şi strâmtorile: o permanenţă istorică sud-est europeană, Devoţiune şi donaţii pioase la Locurile Sfinte din Imperiul Otoman, Traducerile din literatura patristică în Sud-Estul european, Imperiul Otoman, Balcanii şi Mediterana orientală în lumina călătorilor occidentali, Imaginea creştinătăţii răsăritene şi a islamului în descrierile de călătorie occidentale din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Între ţar, kaiser şi sultan: noi abordări ale epocii Revoluţiei la Dunărea de Jos şi în regiunea Mării Negre, Pe fluvii şi pe mare: conflict hidropolitic şi cooperare maritimă în Sud-Estul european, De la Ani în România: istorie, tradiţie, iconografie, Georgia şi Sud-Estul european: moştenire bizantină şi parcurs cultural comun, Minorităţile religioase în Sud-Estul european, Evreii în Iugoslavia în sec. XX, Frontiera în Balcani: deschidere şi închidere a teritoriilor, Doctrine, mişcări şi regimuri totalitare în Sud-Estul european în sec. XX, Viaţa cotidiană în România comunistă, Uniunea Europeană şi stat sud-est european, Conservarea moştenirii culturale şi artistice în SudEstul european, Perspective asupra digitalizării documentelor în arhivele sud-est europene.
 

Proiectul #DobrogeaAcademică conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.

Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Citeşte şi:


Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

#DobrogeaAcademică Acad. Ioan-Aurel Pop - „Conducerea Academiei Române apreciază la nivel maxim iniţiativa cotidianului ZIUA de Constanţa“ (document)

#DobrogeaAcademică Istoria o scrie comunitatea constănţeană. Academicienii Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu - recunoaştere binemeritată (galerie foto + documente)

#DobrogeaAcademică „Arta din România, din preistorie în contemporaneitate“ - tratat de artă românească realizat de Academia Română (galerie foto)