#DobrogeaAcademică Conferinţă despre „Două copii necunoscute ale «Celor 12 vise în tâlcuirea lui Mamer»“, la Academia Română
#DobrogeaAcademică: Conferinţă despre „Două copii necunoscute ale «Celor 12 vise în tâlcuirea lui Mamer»“,
06 Nov, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
2148
Marime text
Mâine, în sala de consiliu a Academiei Române, în ciclul „Limba română şi relaţiile ei cu cultura şi istoria romanilor”, dr. Cristinel Sava, cercetător la Departamentul de Limbă Literară al Institutului de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, va conferenţia despre „Două copii necunoscute ale «Celor 12 vise în tâlcuirea lui Mamer»”.
Între secolele XVI şi XIX, au circulat pe teritoriul celor trei ţări române varii texte de prevestire, în formă manuscrisă sau tipărită. Alături de textele
oraculare (prorocirile sibiline, de exemplu) şi scrierile eschatologice (apocalipsele apocrife, Cele douăsprezece vise în tâlcuirea lui Mamer etc.), neacceptate, dar tolerate, în general, de Biserică, o largă răspândire au cunoscut cărţile populare de prevestire (Rojdanicul, Gromovnicul, Trepetnicul, Obrociri de zile etc.), supuse, acestea, unei severe interdicţii din partea autorităţilor ortodoxe, fiind considerate cărţi eretice sau vrăjitoreşti.
Poate cel mai limpede şi complex studiu filologic al unei cărţi populare, elaborat în spaţiul românesc, este acela scris de Alexandru Mareş referitor la „Cele douăspreze vise în tâlcuirea lui Mamer”.
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
Sursa foto: www.lingv.ro
Citeşte şi:
#DobrogeaAcademică O bucată originală din Zidul Berlinului va fi adusă la Bucureşti
#DobrogeaAcademică Impactul revoluţiei digitale asupra omului şi societăţii. Măsuri necesare pentru România. Un manifest pentru adaptarea la era digitală
#DobrogeaAcademică Academiei Române i-a fost conferită Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării
Între secolele XVI şi XIX, au circulat pe teritoriul celor trei ţări române varii texte de prevestire, în formă manuscrisă sau tipărită. Alături de textele
oraculare (prorocirile sibiline, de exemplu) şi scrierile eschatologice (apocalipsele apocrife, Cele douăsprezece vise în tâlcuirea lui Mamer etc.), neacceptate, dar tolerate, în general, de Biserică, o largă răspândire au cunoscut cărţile populare de prevestire (Rojdanicul, Gromovnicul, Trepetnicul, Obrociri de zile etc.), supuse, acestea, unei severe interdicţii din partea autorităţilor ortodoxe, fiind considerate cărţi eretice sau vrăjitoreşti.
Poate cel mai limpede şi complex studiu filologic al unei cărţi populare, elaborat în spaţiul românesc, este acela scris de Alexandru Mareş referitor la „Cele douăspreze vise în tâlcuirea lui Mamer”.
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
Sursa foto: www.lingv.ro
Citeşte şi:
#DobrogeaAcademică O bucată originală din Zidul Berlinului va fi adusă la Bucureşti
#DobrogeaAcademică Impactul revoluţiei digitale asupra omului şi societăţii. Măsuri necesare pentru România. Un manifest pentru adaptarea la era digitală
#DobrogeaAcademică Academiei Române i-a fost conferită Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii