#DobrogeaDigitală „În Dobrogea, fiecare cărare îți spune o poveste...“

• „Dobrogea culturală între Constanța și Balcic“ este o „hartă modernă“ a istoriei de pe malul Mării Negre.

„Revitalizarea patrimoniului cultural românesc în Dobrogea și Cadrilater“ este un proiect cultural realizat de Asociația ARCHE, avându-i ca manager de proiect pe Alina Chiciundean și coordonator proiect Alexandru Maxi. Introducerea a fost creată de Doina Păuleanu.

La construcţia acestui volum au participat: Delia Bălăican, Wendy Laura Cînţa, Ştefania Dinu, Sebastian Ionescu, Oana Marinache, Alexandru Mexi, Diana Slav, Silvia Vrânceanu Nichita și Raluca Zaharia - specialiști din domenii diverse precum istorie, istoria artei, arhitectură, urbanism, peisagistică, jurnalism ș.a. Autorii aduc în fața publicului larg punctele turistice recunoscute atât din Constanța cât și din Balcic, evenimente mai puțin cunoscute, monumente istorice uitate, dar și detalii despre traiul anilor 1800.

„În Dobrogea, fiecare pas îţi prezintă ceva nou, fiecare cărare îți spune o poveste, fiecare movilă închide în ea o legendă de aur; chiar și fiecare copac are parcă ceva de spus în singurătatea câmpului și sub soarele arzător al Dobrogei. Dobrogea nu are nevoie de prea mulţi admiratori, ea are nevoie de câțiva oameni care să o înțeleagă și iubească cu adevărat.“ (Pericle Martinescu, 1911-2005 - scriitor dobrogean)

Cartea are o structură tripartită, dintre care cele două mari capitole: Constanța și Balcic. Constanța este o destinație de lux recunoscută la nivel internațional. Anual, sute de turiști străini vin dornici de a experimenta distracția de pe litoralul românesc. Pe lângă punctele turistice despre care auzim mereu precum cazinoul sau faleza, mărturie a toleranței din Constanța Veche stă Octogonul confesional.

Situat pe o întindere de doar câțiva metri pătrați în zona peninsulară cuprinde următoarele locașe de cult: Geamia Hunchiar (construită în 1867 și finalizată în 1869, este unul dintre cele mai vechi lăcașe de cult, alături de Biserica greacă Metamorfosis( care este la doar câteva sute de metri distanţă, a dat una dintre primele școli, primul teatru și al doilea centru cultural), Biserica armeană Sfânta Maria( prima biserică construită în 1870 din lemn a căzut pradă unui incendiu, iar actuala se află într-o clădire unde copiii comunității armene făceau școală în 1880), Sinagoga de rit așkenazi (este singurul locaș de cult care nu mai funcționează, comunitatea evreiască enumeră în prezent mai puțin de 50 de persoane), Moscheea regală Carol I (Piatra de fundaţie a acestei moschei a fost pusă de Regele Carol I în semn de mulţumire pentru comunitatea musulmană.

 Din acest motiv, moscheea poartă numele suveranului, ceea ce reprezintă o formă deosebită de apreciere din partea comunităţii musulmane, întrucât există puţine cazuri în care numele unui non-musulman să fie dat unui lăcaș de cult al acestei religii), Basilica romano-catolică Sf. Anton de Padova (primul lăcaș de cult catolic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, soldaţii ruși au folosit clădirea pe post de depozit de muniţie, iar turnul pe post de observator pentru supravegherea zonei portuare), Biserica bulgară Sf. Nicolae( a fost finalizată în 1907 și avea în curtea bisericii o școală pentru copiii comunității bulgare funcțională până în 1940.

Datorită bombardamentelor din 1941, care au avariat Catedrala Ortodoxă Petru și Pavel, biserica Sf. Nicolae a preluat rolul de catedrală a orașului, moment în care i-a fost schimbată și pictura, deoarece s-a dorit inscripţionarea acesteia cu caractere latine în loc de chirilice) și Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel.
Deși este un teritoriu destul de mic adăpostește de mai bine de 150 de ani diferite etnii și credințe. Acest lucru ar fi putut conta într-un sens negativ, însă istoria ne dovedește că toți au reușit să găsească un numitor comun și au ales să trăiască în pace.

Regăsim de altfel, informații pline de istorie despre Catedrala Sfinții Apostoli Petru şi Pavel. Dacă ai impresia că seamănă cu un alt lăcaș de cult, așa este, însă nu cu oricare. Acest edificiu de cult este proiectat de arhitectul austriac de origine cehă Carol Benisch, care lucra în acea perioadă la decorarea și finisarea Bisericii Domnița Bălașa din București.

Alături de el a fost și arhitectul Alexandru Orăscu, iar împreună au reușit să redea încă un lăcaș de cult asemănător din punct de vedere stilistic (neobizantin) și în Constanța. În 4 septembrie 1883 se pune piatra de temelie a noii biserici. Prima dată, au fost alocate fonduri de 250.000-300.000 de lei. Nu se cunosc date despre proiectul inițial realizat de Alexandru Săvulescu. Încă din 1882, Alexandru Orăscu este responsabil de proiect.

O lungă perioadă de timp s-a răspândit  zvonul cum că proiectul ar fi fost conceput de către arhitectul Ion Mincu. Acesta din urmă a realizat însă doar câteva dintre obiectele din biserică: un tron regal, candela, sfeșnice, stranele și iconostasul, în mare parte aurite/poleite. Sfințirea catedralei a avut loc pe 22 mai 1895, clădirea suferind de-a lungul timpului diferite pagube în urma cutremurelor și bombardamentelor.
 
Citește mai departe în ”Dobrogea culturală între Constanța și Balcic”

În urmă cu 122 ani, pe 15 septembrie 1898, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura, la Constanța, Biblioteca Universală „Ovidiu”, prima bibliotecă publică din Dobrogea. Pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
#DobrogeaDigitală „Dobrogea culturală între Constanța și Balcic”, de astăzi, în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța