#DobrogeaDigitală Se împlinesc astăzi 84 de ani de la moartea Reginei Maria, supranumită "Regina soldat" (GALERIE FOTO)

Sărbătoare mare pentru toți românii! 

Se împlinesc 84 de ani de la moartea Reginei maria a României! 

Regina Maria a României s-a născut la 14/29 octombrie 1875 la Eastwell în comitatul Kent - Marea Britanie. Părinţii săi au fost ducele Alfred de Edinburgh - al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Brtitanii şi marea ducesă Maria Alexandrovna - fiica ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Copilăria şi-a petrecut-o în Anglia şi Malta, unde tatăl său, în calitate de amiral conducea flota Marinei Regale britanice din Mediterana, care îşi avea Cartierul General, în insula Malta. În cursul anului 1893, ducele Alfred de Edinburgh a moştenit ducatul german Saxa Coburg-Gotha, astfel încât fiica sa Maria a devenit principesă de Edinburgh şi Saxa Coburg-Gotha.Regina Maria s-a stins din viaţă în ziua de 18 iulie 1938, la Castelul Pelişor din Sinaia, la vârsta de 62 de ani.

Viitoarea regină a României, al cărei destin de consoartă a principelui Ferdinand avea să fie pecetluit de către bunica sa, regina Victoria a Marii Britanii, și de către regele Carol I, s-a născut pe 29 octombrie 1875, în regiunea Kent (Eastwel), având o copilărie lipsită de griji și îndatoriri, aceea a „unor copii bogați și sănătoși, feriți de loviturile și asprele realități ale vieții” (așa cum povestește chiar ea, în „Amintirile” sale).

 


La numai 17 ani, prin căsătoria cu principele moștenitor Ferdinand al României, Maria devine principesa moștenitoare a unei țări îndepărtate, cu obiceiuri și tradiții total necunoscute pentru tânăra abia ieșită din adolescență.


Chiar dacă, la început, s-a simtit singură și dezrădăcinată, caracterul său optimist și luminos a ajutat-o să se adapteze rapid și să devină, curând, o regină adevărată, iubită de poporul său și care, la rândul ei, l-a servit cu responsabilitate și dedicare.

În volumul „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” , autorii Constantin Tudor și Nicolae Țiripan ne propun o biografie a reginei, cu detalii despre viața și activitatea ei impresionantă.

 
„Regina Maria a României, născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg și Gotha, a văzut lumina zilei la 29 octombrie 1875 în castelul Eastwell Park din Kent - Anglia și a fost inițial Principesă de Edinburg. A fost fiica ducelui Alfred de Saxa-Coburg și Gotha, cel de al doilea fiu al Reginei Victoria. Mama sa a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. În consecință, Prințesa Maria este nepoata Regelui Edward al VII-lea și verișoara primară a Țarului Nicolae al II-lea și a Regelui George al V-lea. Missy va fi numele de alint al răsfăţatei prinţese, ce va creşte alături de un frate şi încă trei surori.

La 11 ani ajunge cu familia în Malta. Într-un rai mediteraneean, unde oamenii aveau feţe şi nu măşti, şi când zâmbeau o făceau de fericire, Missy se va despărţi pe nesimţite de vârsta inocenţei şi va trece graţios spre adolescenţă. Se vorbea deja despre ea ca despre cea mai frumoasă prinţesă a Europei. În Malta trăieşte prima poveste de iubire cu vărul ei, George. Va trece, dezamăgită, pe lângă o căsătorie din dragoste, rară la vremea aceea, şi pe lângă palatul Buckingham, ca reşedinţă permanentă.În 1891, cu complicitatea ducesei de Edinburgh și a lui Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei, Maria îl cunoaște pe Ferdinand de Hohenzollern, urmașul la tronul României. Primele întâlniri se soldează cu eșecuri, deoarece prințul moștenitor Ferdinand era extrem de timid. În primăvara anului 1892, ducesa de Edinburgh organizează la Munchen o petrecere, unde evident Ferdinand era invitat. Plimbat peste tot cu Missy, împins de la spate de ducesă și de împăratul Germaniei, Ferdinand se hotărăște să îi ceară mâna tinerei prințese britanice. În mai 1892, este celebrată la Posdam, logodna Mariei cu Ferdinand, la care va fi un absent de marcă, tatăl logodnicei, care astfel își manifesta dezacordul față de această uniune.


În 1893, Missy va ajunge în noua ei ţară ca mireasă a unui bărbat cu 10 ani mai mare, ce suferea din dragoste pentru o altă femeie, poeta Elena Văcărescu. Ani mulţi după, regina Maria va scrie cu tristeţe: “Nu erau timpurile pentru ca cineva ca mine să-si poată face singură alegerea.“ Şi nu era vorba de ţara de adopţie, pentru că ei îi va face o minunată declaraţie de dragoste. Pe care şi-ar fi dorit, cu siguranţă, să i-o poată face şi Regelui ei: “Aveam 17 ani când am plecat spre tine. Eram tânără şi ignorantă, şi foarte mândră de ţara mea natală. Dar te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriei şi a durerii mele, minunată patrie care locuieşti în inima mea.“

Maria devine regină în 1914. Unită prin legături de sânge cu Anglia şi Rusia şi convinsă că Anglia nu va fi învinsă niciodată, a susţinut necesitatea alierii României cu Antanta, în vederea recuperării provinciilor româneşti aflate sub stăpânire austro-ungară. Rolul său de sfătuitor al Regelui Ferdinand a atârnat greu în decizia acestuia de a intra în război împotriva patriei sale de origine, iar Regina a pledat cauza României în corespondenţa cu verii ei primari, Regele George al V-lea al Marii Britanii şi Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei.

A fost supranumită de popor "Mama răniţilor" și "Regina soldat", pentru atitudinea ei de bravură din timpul Primului Război Mondial, când, alături de doamnele de la curte, a lucrat direct pe front, în spitale de campanie, sau a coordonat activitatea unei fundaţii de caritate. Regina Maria a călătorit la Paris în timpul Conferinței de Pace și s-a instalat cu fiicele sale, extrem de frumoase, la Hotelul Crillon, în Place de la Concorde. Primul ministru francez Clemenceau, un fost ofițer de armată cu maniere impecabile și cu o înclinație spre femei frumoase, a prezentat Reginei omagiile sale, care l-a primit în toată splendoarea sa. Frumusețea ei era dublată de o inteligență ieșită din comun. Ea a pledat pentru cauza românilor, reamintindu-le aliaților occidentali enormul sacrificiu al Armatei Române.


#citeşte mai departe în „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”,
#Autori Constantin Tudor și Nicolae Țiripan
 


DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.



Sursa foto: Ilustrație din volumul „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”

Sursa fotografiilor: colecţia de cărţi poştale a MNc şi Arhivele naţionale ale României.