Doina Jela, la ceas aniversar Scriitoarea originară din Constanța este autoarea volumului „Lexiconul negru”, o amplă lucrare ce prezintă personajele care au comis fapte neimaginabile în perioada vechiului regim

 
Pe 1 martie 1951, în localitatea Vadu, județul Constanța, se năștea scriitoarea Doina Jela.
 
În satul natal, precum și în Lumina și Năvodari, Doina Jela a urmat studiile elementare și medii.
 
În anul 1970 devenea studentă a Facultății de Limbi Străine, secția franceză – română, din cadrul Universității București, pe care a absolvit-o patru ani mai târziu.
 
Ulterior, Doina Jela a lucrat a profesoară de lima română și limba franceză la școala medie din Valea Dacilor. A ocupat această funcție timp de 11 ani (1974 – 1985). Vreme de alți cinci ani, scriitoarea a fost profesoară la mai multe școli gimnaziale din municipiul Constanța.
 
Din anul 1990, Doina Jela a început să lucreze în presă. Până în 1993, ea a fost redactor la revista „Tomis”. Din 1997 începea colaborarea cu editura Humanitas, iar din 1998 primea sarcina de a se ocupa, în postura de redactor și coordonator, de colecțiile „Procesul comunismului”, „Memorii, jurnale” și „Istorie”. Alte colaborări în dreptul aniversatei sunt cele cu: „România literară”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Familia”, „22”, „Arca”, „Observator” și „Vatra”.
 
Dintre toate volumele publicate, probabil, cel de căpătâi este „Lexiconul negru”, inclus în colecția bibliotecii digitale ZIUA de Constanța.  Volumul respectiv a fost publicat în anul 2001, la editura Humanitas și face parte din colecția „Procesul comunismului”.
 
Această lucrare cuprinde peste 1.700 de portrete de anchetatori, gardieni, temniceri și torționari. Această realizare a solicitat o muncă intensă de jurnalist și de reporter, o „scormonire” a unei întregi bibliografii a Gulagului românesc.
 

Au fost consultate, astfel, sute de lucrări memorialistice, istoriografice și de analiză, publicații, culegeri de documente, arhive, corespondență, dar și mărturii orale ale unor persoane care au avut legătură cu demersul curajos al autoarei.
 
Doina Jela se află printre puținii care și-au făcut din studierea și rememorarea istoriei violenței și a crimei sistematice din perioada comunistă, o misiune de credință, dusă la capăt fără teamă și cu sentimentul unei datorii de onoare față de suferința și multitudinea victimelor tăcute ale vechiului regim. Scriitoarea este convinsă că rezistența prin memorie este singura care ne poate salva.
 
Constănțeanca a mai scris: „Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist. 29 august – 1 septembrie 1952” (prima ediție a apărut la București, editura Humanitas, 1995, iar a doua a apărut la editura Cartea Veche Publishing, 2010); „Telejurnalul de noapte” (Iași, editura Polirom, 1997; ediția a doua a apărut la București, editura Vremea, 2005); „Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat” (București, editura Humanitas, 1998; ediția a doua a apărut în 2005); „Ghidul viitorului student” (București, editura Humanitas Practic, 1998); „Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar” (București, editura Humanitas, 1999; următoarele două ediții au apărut în 2002, respectiv 2019); „Reușești sau mori – convrobiri cu Vladimir Bukovski”; „Ungaria 1956: Revolta minților și sfârșitul mitului comunist”; „Ultimii șapte ani de acasă: un ziarist în dosarele Securității”; „O sută de zile cu Monica Lovinescu”; „Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary”; „Oleg Danovski: Omul, Artistul, Legenda”; „Memoria înșelătoare”; „Villa Margareta”; „Efectul fluturelui”.
 
De asemenea, ea a avut traduceri din autori precum Phillipe Malaurie, Stephane Courtois, Edward Behr, Boris Souvarine, Nancy Houston, Vladimir Bukovski, Olga Lossky, Tvetan Todorov, Boris Cyrulnik, Celine Raphael și Sanda Golopenția.
 
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene, vol. IV

 
Citește și:
#citeșteDobrogea La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială