Dublă lansare de carte contemporană, la Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman“ din Constanţa

Joi, 16 mai, de la ora 17, la Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” din Constanţa, în cadrul unui turneu de lansare, Editura Nemira aduce cele mai recente volume din colecţia de proză românească contemporană n’autor - „Omuleţul din perete şi alte povestiri fantastice”, de Marian Coman, şi „Fetiş”, de Horea Sibişteanu.
 
Şi dacă eşti doar un personaj în cartea altcuiva? - aceasta e întrebarea sub imperiul căreia se citesc prozele din „Omuleţul din perete”, toate în registrul realist al cotidianului care alunecă uneori discret, alteori abrupt, spre straniu, oniric, fantastic sau metaliterar.
 
Cala, o femeie superbă şi misterioasă, în jurul căreia se învârtesc multe dintre poveştile din carte. Sevăn, un bătăuş get-beget dintr-un sat uitat de lume. Fifi, o bibliotecară care face o descoperire inedită. Tanti Teofana, o ghicitoare care ascunde tot soiul de enigme şi comori. Mile, un băiat dintr-un internat, care cunoaşte un secret ce va schimba totul. Acestea sunt doar câteva dintre personajele care îşi dau mâna şi te ghidează într-o aventură nebună, provocatoare, fără pereche. Eşti pregătit să descoperi lumea cu alţi ochi
 
„Citind cartea lui Marian Coman, ai impresia că Stephen King dă drumul unui balon roşu printr-o gaură de iepure ce conectează suburbia americană de satul şi litoralul românesc. Cu scene parcă desprinse dintr-un film de M. Night Shyamalan sau Guillermo del Toro, dar şi cu o nostalgie discretă, scrisă într-un registru realist stăpânit excelent, lui Marian Coman îi reuşesc graţia pasului pe sârmă, dar şi forţa săpăturii narative de tip şvaiţer, care perforează textul şi interconectează poveştile între ele spre un final în care zidurile se transparentizează“, afirmă Tudor Ganea.
 
„Fetiş”, de Horea Sibişteanu, cuprinde 21 de proze scurte decupate din realitatea imediată, familiară, şi totuşi mereu uimitoare, căci întotdeauna un detaliu aparent infim răstoarnă întreaga perspectivă. Urbane - fie că sunt plasate în România, în Japonia sau în Elveţia -, cosmopolite, uneori corporatiste, alteori intime, câteodată crude, deseori obsesive, povestirile lui Horea Sibişteanu sunt ca nişte instantanee. Ele reflectă, într-un fel sau altul, relaţiile dintre oameni - amoroase, de rudenie sau de prietenie, de colegialitate ori de putere etc. - şi lumea contemporană.
 
„De n-ar fi scriitor, Horea Sibişteanu ar fi, cu siguranţă, un detectiv particular clasic, camuflat, cu lupă şi carneţel. Îşi urmăreşte personajele şi le relatează tribulaţiile cu pasiunea şi răbdarea acelei meserii. Niciun amănunt nu e neinteresant, nicio împrejurare nu va fi trecută sub tăcere. Pentru el, povestirea se scrie singură, pe măsură ce personajele se însufleţesc. Dacă e să ducem această impresie mai departe, Horea Sibişteanu e un detectiv deghizat în suspecţii pe care îi urmăreşte”, observă Florin Iaru.
 
Marian Coman s-a născut în 1977 la Mangalia. A trăit însă o lungă perioadă la Brăila, unde a fost jurnalist în presa scrisă şi televiziune. A fost redactor-şef al cotidianului Obiectiv - Vocea Brăilei, al revistelor Obiectiv Cultural şi Nautilus şi scenaristul benzilor desenate Harap Alb continuă şi Tinereţe fără bătrâneţe. A renunţat la presă în 2014 şi, vreme de mai bine de trei ani, a trăit scriind proză şi scenarii de benzi desenate. Este laureatul mai multor premii naţionale dedicate literaturii F&SF şi al unui premiu al Convenţiei Europene de Science-Fiction. A scris volumele Nopţi albe, zile negre (2005), Testamentul de ciocolată (2007), Teoria flegmei. Apel la mitocănie (2008), Haiganu. Fluviul Şoaptelor(2015) şi Haiganu. Furia Oarbă (2017) şi scenariul romanului grafic TFB (2016), iar povestirile sale au fost incluse în numeroase antologii. În 2018, s-a alăturat echipei Editurii Nemira, unde coordonează imprintul Armada, dedicat literaturii SF, Fantasy şi Thriller. În prezent, locuieşte în Bucureşti şi este membru PEN Club România.
 

Horea Sibişteanu s-a născut pe 6 ianuarie 1987 la Bacău. A absolvit Facultatea de Construcţii şi Instalaţii a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi din Iaşi în 2010 şi un master de Inginerie Seismică la Universitatea Waseda din Tokio în 2013. A debutat în anul 2004 cu volumul de proză scurtă A şaptea viaţă (Editura Psihelp). A publicat proză scurtă în Subcapitol, Revista de Povestiri, Ateneu şi în revista Iocan, numărul 1 (2016) şi numărul 7 (2018). A publicat în volumul colectiv Scrisori din Cipangu. Povestiri japoneze de autori români, apărut la Editura Trei în 2016. În prezent, locuieşte şi lucrează în Bucureşti.
 
Sursă text şi foto: nemiramedia.ro