Eugen Mazilu ar fi împlinit 74 de ani. Peste trei decenii puse în slujba Teatrului de Stat Constanța

 
Pe 9 august 1949, la Constanța, se năștea Eugen Mazilu, unul dintre actorii de seamă ai teatrului din orașul pontic.
 
A fost fiul lui Dumitru și al Stanei.
 
Eugen Mazilu a absolvit Liceul Mircea cel Bătrân din orașul natal, iar în 1972 finaliza cursurile de la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București.
 
În acel an și-a început cariera de actor. Până în 1973 a jucat în spectacolele Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.
 
În anul 1973 a fost angajat de Teatrul Dramatic Constanța, actualul Teatru de Stat. A jucat în diverse roluri în fața publicului constănțean timp de 36 de ani, ieșind din reflectoare în anul 2009.
 
Pentru instituția de la malul mării, Eugen Mazilu a îndeplinit și funcția de director vreme de cinci ani (1985 – 1990).
 
Redăm câteva dintre rolurile interpretate: Slender („Nevestele vesele din Windsor” de William Shakespeare); Tîndală („Sînziana și Pepelea” de Vasile Alecsandri); Braharu („Opinia publică” de Aurel Baranga); Mac („Tatăl nostru uneori” de Eugen Lumezianu); Periplectomenus („Miles gloriosus” de Titus Maccius Plautus); Pipirig („Marele soldat” de Dan Târchilă); Abram („Cercul pătrat” de Valentin Kataev); Un corifeu („Legendele atrizilor” după Eschil, Sofocle și Euripide, scenariul și regia Silviu Purcărete); Menas („Fântâna Blanduziei” de Vasile Alecsandri); Daniel Zglobiu („Capcana de nichel” de Eugen Lumezianu); Tily („Cel care primește palme” de Leonid Andreev); Gore („Mobilă și durere” de Teodor Mazilu); Tudor („Omul nu-i supus mașinii” de Tudor Popescu); Talthybios („Hecuba” de Euripide); Rex („Cum se numesc cei patru Beatles” de S. Poliakoff); Suif („Hop, Signor” de M. Ghelderode); Bălălău („Capul de rățoi” de George Ciprian); Băiatul („Jucătorul de table” de Ion Coja); Filippetto („Bădăranii” de Carlo Goldoni); Surdu („Milionarul sărac” de Tudor Popescu); Leonil („Piatra din casă” de Vasile Alecsandri); Mincu („Jolly Joker” de Tudor Popescu); Teseu („Oedip” după Sofocle și Eschil); Doctorul Balanzoni („Mincinosul” de Carlo Goldani); Zilov („Vânătoarea de rațe” de Al. Vampilov); Macduff („Macbeth” de William Shakespeare); Onek („Ghebosul” de S. Mrozek); Polinice („Oedip” scenariu de V. Cojocaru, după autori antici); Kocikoriov(„Căsătoria” de N. V. Gogol); Pheres („Acesto” de Euripide); Șamraev („Pescărușul” de A.P. Cehov); Marton („Unde-i revolverul” de George Gabor); Erin („A înnebunit lumea” de G. Bănică, după V. Suksin); Domnul I/Ministrul informatieiși propagandei („Operă pentru viitorii dictatori” de A. Doriadis); Valclav („Răzbunarea” de Al. Fredro); Ipolit („Revelion la baia de aburi” de E. Reazonov și E. Braghinski); Kumsacer („Pana de automobil” de Friedrich Dürrenmatt).
 

A lucrat cu regizorii: Dominic Dembinski, Grigore Gonța, Andrei Mihalache, Ion Maximilian, Siliviu Purcărete, Constantin Dinischiotu.
 
Eugen Mazilu a avut și apariții în filme, amintind aici de peliculele: „Toate pînzele sus” (regia Mircea Mureșan); „Declarație de dragoste” (regia Nicolae Corjos); „Rochia albă de dantelă” (regia Dan Pița); „Aurul Alb” (regia Ovidiu Drăgănescu).
 
Actorul a plecat dintre noi în ziua de 24 august 2011, la vârsta de 62 de ani.
 
În anul 2018 i-a fost conferită post-mortem medalia „Jean Ionescu”, de către Consiliul Județean Constanța.
 
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene vol. IV

 
Citește și:
#citeșteDobrogea 11 ani de la trecerea în lumea celor drepți a lui Eugen Mazilu, „un actor cu un incontestabil farmec“