Evanghelia greco-română din 1693, aflată în colecția Muzeului Național de Istorie a României

• Evanghelia greco-română din 1693 este exponatul ce se află în colecția Muzeului Național de Istorie a României.

 
A fost tipărită de ieromonahul Antim Ivireanul în Tipografia Domnească din Bucureşti, iar ferecătura în argint aurit a fost realizată la Brașov, la comanda ctitorului mănăstirii Hurezi, Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești, apoi cartea de cult, un exemplar de excepție, a fost donată bisericii mănăstirii.
 
După secularizarea averilor mănăstirești din 1863, o parte a tezaurului mănăstirii Hurezi a ajuns în patrimoniul Muzeul Național de Antichități din București (MNA), organizat în stil modern de către Al. Odobescu și, ulterior, de Gr. Tocilescu. În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României se găsesc o serie de capodopere conținând ex-libris ștampilă Muzeul Național de Antichități.
 
Un exemplu elocvent este și acest evangheliar, ferecat în metal prețios, deținut în trecut de ctitoria brâncovenească de la poalele Muntelui Căpățâna. Legătura cărții de cult are plăci din argint aurit aplicate pe scoarțe din lemn, acoperite, în prealabil, cu o catifea de mătase de culoare vișinie. Ferecătura formată din medalioane de argint aurit, reprezentând figuri apostolice și scene canonice consacrate, lucrare de mare finețe artistică și religioasă, a fost realizată în atelierul meșterului brașovean Georg Helthner.
 
Lucrarea artistică a fost comandată prin 1691 și a fost finalizată în 1692, conform datării specificate la sfârșitul textului de danie brâncovenească. Lucrarea realizată la comandă pentru Constantin Brâncoveanu se remarcă prin grija pentru detaliu în redarea costumelor de ceremonie, de factură bizantină, purtate de împărații Constantin și Elena, reprezentați pe ferecătura Evangheliei greco-române de la Hurezi. Motivele fitomorfe ale vestimentației imperiale, dar și cele ornamentale, fin cizelate, amintesc de arta săsească din a doua parte a secolului al XVII-lea.
 
Cartea este tipărită în greacă și română, cu text bilingv inserat pe două coloane, în stânga grecesc și în dreapta românesc. Fiecare Evanghelie începe cu o scurtă cronică referitoare la viața evanghelistului, scrisă de Sf. Sofronie, apoi o reprezentare a evanghelistului, în poziție de cărturar, și pagina de titlu cu începutul textului Evangheliei.
 
Evanghelia poate fi admirată în cadrul expoziției temporare „Artă religioasă. Formă. Conținut. Sens", deschisă publicului vizitator.
 
Citește și
Sesiunea de comunicări ştiinţifice Cercetări Arheologice, la Muzeul Naţional de Istorie a României