Exponatul lunii la MINAC Mărturii creștine din Dobrogea antică – O țiglă cu reprezentarea Profetului Daniel descoperită la Capidava (secolul al VI-lea p. Chr.)

Mărturii creștine din Dobrogea antică – O țiglă cu reprezentarea Profetului Daniel descoperită la Capidava (secolul al VI-lea p. Chr.), care îi are ca și curatori pe Radu Petcu, cercetător științific și Ingrid Petcu-Levei, arheolog este exponatului lunii la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța. 

Cercetările arheologice efectuate la Capidava în anul 2015, cu ocazia proiectului de restaurare a cetății, au scos la lumină o cantitate diversificată și bogată de material arheologic. Printre acestea se află și o țiglă cu reprezentări antropomorfe și zoomorfe, aflată în colecția Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța.

Scena ilustrează, după părerea noastră, povestea biblică a lui Daniel în grota cu lei, profet al Vechiului Testament. Înfățișată ca o scenă simetrică, reprezentarea cuprinde figura Profetului biblic, flancată de un leu în dreapta sa și de un alt personaj în stânga. Coama leului este schițată printr-o serie de linii paralele de diverse dimensiuni pe capul ușor alungit. Intrarea în grotă este redată în josul țiglei prin trei linii paralele în formă de semicerc și una orizontală. Este una dintre puținele scene ilustrate din antichitate în care este redată grota. Reprezentarea este una dintre cele mai vechi de acest gen din Scythia, ceea ce face ca obiectul să fie unicat în spațiul dobrogean și nu numai., transmit reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. 

În iconografia paleocreștină, profetul Daniel este universal reprezentat în postura de orant, fiind de asemenea una dintre cele mai emblematice imagini ale artei creștine timpurii, cu o valoare heraldică deosebită, care va rămâne în linii mari aceeași pe tot parcursul istoriei. Se poate afirma că reprezentarea profetului Daniel, împreună cu alte câteva imagini, printre care și Bunul Păstor, constituie pivoții iconografiei creștine, numărându-se printre simbolurile adoptate de Constantin cel Mare.

Studiile au arătat că scena lui Daniel în groapa cu lei nu a fost subiectul unei arte bisericești consacrate, iar exemplele în acest sens sunt relativ puține. Majoritatea monumentelor pe care se regăsește scena sunt pentru uz privat: fie că este vorba de artă funerară, obiecte de zi cu zi sau de evlavie privată, motivul lui Daniel a fost unul popular, al maselor, care a culminat, într-un final, prin venerarea sa ca sfânt. Indiferent de modul și contextul în care era reprezentat, răspândirea generală a motivului Daniel are ca rezultat un singur mesaj comun în lumea profană: Daniel Eroul în fața pericolului și a morții.

Prezența Profetului Daniel la Capidava nu este una anormală. Deși descoperirea tegulei, în contextul secolului al VI-lea p. Chr., poate fi ușor neobișnuită, datorită contextului militar din acea perioadă, aceasta avea un rol simbolic. Profetul era cunoscut pentru curajul pe care l-a îmbrățișat în momentul aruncării în groapa cu lei. Întâlnirea scenei în contextul mai sus amintit, reprezintă bravura soldaților în fața pericolului și a morții.


Transmutarea simbolului Profetului Daniel într-o reprezentare ilustrată, oferă dovada curajului care trebuia purtat de fiecare militar. Reprezentarea demonstreză că mesajul nu putea fi transmis altfel decât prin impact vizual, care este mult mai puternic decât cel verbal.

În pragul Sfintei Sărbători de Paști, vă invităm să descoperiți această veche mărturie de viață creștină pe tărâm dobrogean, ce va fi expusă pe toată durata lunii aprilie., mai transmite sursa citată.