Expoziția „Constanța anilor `60, `70, `80 – Demolări, Realizări Arhitecturale și Urbanistice”, prin ochii lui Radu Cornescu. „Am vrut să arăt tinerilor cum s-a clădit Constanța modernă” (GALERIE FOTO)

 
Publicul poate vizita, în perioada 1 – 14 aprilie 2024, la Muzeul de Artă Constanța, expoziția „Constanța anilor `60, `70, `80 – Demolări, Realizări Arhitecturale și Urbanistice”.
 
Vernisajul acestui eveniment menit să aducă la cunoștință realizările arhitecturale din anii comunismului și până la Revoluție a avut loc pe 5 aprilie.
 
Expoziția a fost organizată de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Dobrogea, aprobată în urma procesului de selecție de la București de Ordinul Arhitecților din România și finanțată de Timbrul de Arhitectură.
 
Autorul acesteia este arhitectul constănțean Radu Cornescu. Contactat telefonic de cotidianul ZIUA de Constanța, el a spus că această expoziție a avut mai multe scopuri.
 

 
Primele planuri amănunțite ale orașului Constanța
 
Radu Cornescu a inclus în prima parte a expoziției detalii referitoare la primele planuri amănunțite ale Constanței, creionate după ce administrația românească s-a instalat în Dobrogea, în locul celei otomane. Astfel, cele mai cunsocute planuri erau: Harta Simu (întocmită înainte de anul 1900), planul din 1902 și planul Dobrescu din 1915, reluat în 1921, după Primul Război Mondial. (Vezi GALERIE FOTO).
 
Tot din informațiile de pe panouri aflăm despre primul plan cadastral al municipiului Constanța, întocmit între anii 1935 – 1938, de inginerul Victor Ionescu. Planul de sistematizare a fost pus la cale Josef Bedeus și T.A. Rădulescu; plan acceptat de primărie la 29 februarie 1939 și după care s-a lucrat după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Referitor la acest plan cadastral, arhitectul Cornescu a specificat „că se poate vedea cum au fost continuate ideile din perioada interbelică în cea socialistă”. Conform planului cadastral, amplasamentul stadionului din Constanța era în același loc, iar în locul Gării Vechi era propus un centru administrativ.
 

Influența sovietică asupra construcțiilor
 
După cum a declarat Radu Cornescu, o altă țintă a expoziției a fost să releve influența sovieticilor asupra construcțiilor din orașul de la malul mării.
 
În această parte sunt aduse în discuție SOVROM-urile – societăți româno – sovietice care erau controlate de ruși, ei având monopol asupra economiei țării, în timp ce românii aveau dor rol consultativ. După 25 septembrie 1956, Moscova anunța cedarea către Republica Populară România a părții sovietice din SOVROM-uri.  
 
Perioada republicană comunistă a fost marcată de schimbarea totală a regimului de proprietate. Edificii, clădiri, pământ agricol și edificabil au fost confiscate.
 
Amprenta lăsată de sovietici a dus la crearea unui nou stil arhitectural, denumit stilul Renașterii Socialiste. Acest fapt a dus la o nouă conformare a arhitecților față de stilul respectiv. În Constanța, exemplele stilului Renașterii Socialiste sunt: mini-ansamblul de blocuri de pe strada Castanilor, mini-ansamblul de la intersecția bulevardului Mamaia cu strada Turda, clădirea Arhivelor Statului de pe strada Ștefan cel Mare sau Hotelul Yalta, redenumit București, actualul Hotel Iaki.

 
Arhitecții deținuți politic
 
După cum a menționat mai sus, Radu Cornescu a vrut să arate și condiția arhitectului din perioada totalitarismului. Este cunoscut faptul că multe persoane care se opuneau regimului și erau împotriva politicilor comuniste erau condamnate la detenție, printre acestea aflându-se și numeroși arhitecți. Mai jos amintim de câteva nume de arhitecți deținuți politic care au fost puși la muncă forțată în Constanța.
 
Constantin Joja și Ion Cristodulo sunt două dintre aceste nume. Ei aveau sub conducere un grup de deținuți formați din dulgheri, fierari și zidari care au reparat, între 1951 – 1952, Cazinoul, clădirea fiind avariată după bombardamentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
 
Un alt nume întâlnit este Ioan Pușchilă. El a condus o echipă de arhitecți deținuți din care făceau parte G.M. Cantacuzino, Constantin Joja, Sorin Obreja și Virgil Antonescu. Ei au ajutat la construcția noii clădiri a Centrului de Coordonare Constanța (acum sediul Arhivelor Județene) și la construcția stadionului.
 
Condamnați politic au fost și arhitecții Dan Stoica, I.D. Enescu (autorul proiectului Palatului Episcopal din Constanța în perioada interbelică) și Ion Căpșuneanu (ultimul arhitect-șef al Constanței înainte de instaurarea regimului comunist).
 
Clădiri demolate
 
În perioada 1958 – 1965, multe clădiri memorabile ale orașului au fost demolate, în locul acestora ridicându-se construcții noi.
 
Este cazul Casei Manissalian, clădire situată pe bulevardul Elisabeta. În timpul Războiului Mondial a fost bombardată, iar după 1947 a rămas părăsită și în stare de degradare. Acum, în locul ei, a fost edificat un bloc destinat lucrătorilor din port.
 
Restaurantul „Vraja Mării” este un alt exemplu, care, precum Casa Manissalian, a fost bombardată în timpul războiului. După 1990, restaurantul a fost demolat și construit unul nou, cunoscut ca „The View”.
 
O altă clădire demolată a fost Cazinoul Salvamar, denumit popular „Casa-Vapor”, din Mamaia. Aceasta trebuia să fie renovată în anul 1962, însă, în cele din urmă, s-a hotărât demolarea.
 
Mamaia de altădată
 
O largă secțiune a expoziției „Constanța anilor `60, `70, `80 – Demolări, Realizări Arhitecturale și Urbanistice” este dedicată stațiunii Mamaia.
 

 
Procesul de modernizare a avut loc între anii 1958 – 1962. Clădiri importante pentru istoria orașului au fost ridicate, aici referindu-ne la cele două mari hoteluri de la intrarea în stațiune: Hotel Parc de 14 etaje, respectiv Hotel Perla de 12 etaje. Alte hoteluri construite au fost: Dacia, Pescăruș, Delfin, Lotus, Select, Aurora, Meridian, Doina, Flora, Victoria, Dunărea, Neptun și Ovidiu.
 
Arhitectul a menționat și de finalizarea Teatrului de Vară, din 1963.
 
În nordul stațiunii s-au mai construit hotelurile Modern, Palas, Central, Pelican, Tomis, Midia și Histria.
 
„După 1990 nu s-a mai ținut cont de regulile urbanismului” 
 
Întrebat cât de mare este schimbarea arhitecturală a clădirilor Constanței din acea perioadă comparativ cu stadiul din prezent, Radu Cornescu a declarat:
 

 
Nu în ultimul rând, arhitectul a spus că un alt scop al expoziției a fost să arate tinerilor ce înseamnă acest domeniu și cum s-a clădit Constanța modernă.
 
Urmează alte două expoziții
 
La final, întrebat ce alte proiecte are în derulare, Radu Cornescu a precizat că va avea o expoziție intitulată „Arhitectură și urbanism în Dobrogea Otomană”, iar în toamnă va avea loc o expoziție despre înfrățirea orașelor Constanța și Sulmona, poetul Ovidiu fiind personajul central.
 
Citește și:
Expoziția itinerantă „Mamaia. Peisajul de ieri și provocările actuale”, deschisă la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, de la începutul lui martie