Expoziţie bibliofilă la Biblioteca Judeţeană Constanţa Celebrându-l pe Eminescu prin... „Lumină de lună“ (galerie foto)
Expoziţie bibliofilă la Biblioteca Judeţeană Constanţa: Celebrându-l pe Eminescu prin... „Lumină de lună“
17 Jun, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
4782
Marime text
La Biblioteca Judeţeană Constanţa (BJC) „Ioan N. Roman“, în aceeaşi vitrină din sticlă de pe holul central, unde, cu câteva zile mai înainte, au fost expuse cărţi vechi şi rare, de patrimoniu, cu opera în latină a lui Publius Ovidius Naso, se află, din 15 iunie până pe 15 iulie, o serie de cărţi bibliofile, tot din colecţiile speciale, dedicate de această dată poetului Mihai Eminescu (1850-1889), figura centrală a lunii cireşelor şi florilor de tei.
Titlul expoziţiei, „Lumină de lună“ este... împrumutat de la volumul pe care Ion Scurtu l-a realizat după manuscrisele poetului, pornind de la dorinţa poetului care-i scrisese Veronicăi Micle că ar dori să-şi reunească versurile într-o carte cu acest generic.
„Înainte de a apărea prima ediţie, Eminescu spunea că ar fi dorit să-şi adune poeziile într-un volum cu titlul «Lumină de lună. Versuri lirice», dar el a plecat din ţară, s-a dus la sanatoriu, iar atunci Titus Maiorescu s-a hotărât: a scos volumul fără să-l întrebe şi l-a intitulat «Poesii». Această ediţie, cunoscută şi ca «ediţia Titus Maiorescu», este ediţia după care s-au făcut toate celelalte. Ion Scurtu şi-a intitulat volumul «Lumină de lună» cu gândul la ce citise că ar fi fost dorinţa poetului“, a explicat bibliotecara Doina Monica Moşoiu, de la compartimentul „Colecţii speciale“ al BJC.
„Ediţia Scurtu“, prezentă şi în vitrină, a apărut în anul 1910, sub egida Institutului de Arte Grafice şi a Editurii Minerva, şi are pe copertă o acuarelă realizată de Arny Murnu.
Vedeta expoziţiei bibliofile „Lumină de lună“ este însă ediţia princeps a „Poesiilor“ lui Eminescu, apărută antum, în anul 1883. Valoroasa carte cu tranşe aurite a intrat în patrimoniul BJC în anul 1994, instituţia de cultură de la Marea Neagră fiind una dintre puţinele biblioteci publice care se pot mândri că au în colecţii o astfel de lucrare. Volumul, publicat la editura „Socecu & Comp. - Bucureşti“, a apărut în librăriile Socec încă din decembrie 1883, deşi pe cartea de titlu apare anul 1884.
În expoziţie se regăseşte şi o ediţie omagială, apărută în anul 1939, în tiraj limitat (numai 50 de exemplare), pentru a celebra cinci decenii de la moartea autorului „Luceafărului“. Cartea, publicată la editura „Cartea românească“, are ilustraţii hors-texte în culori, semnate de Camil Ressu, Jean Al. Steriadi şi Al. Poitevin-Skeletty.
Printre alte ediţii valoroase ale operei eminesciene, mai vechi sau mai noi, sunt expuse şi două documente olografe semnate de Ştefan Augustin Doinaş şi Alex. Ştefănescu, scrise în anii '70 special pentru biblioteca de la Marea Neagră, dar şi fotografii din colecţiile BJC. De altfel, afişul expoziţiei are la bază o reproducere după un portret al lui Eminescu, realizat de Camil Ressu, după o fotografie mai puţin cunoscută a poetului.
Cărţile din „Colecţiile speciale“ au regim deosebit şi pot fi consultate numai cu o aprobare specială din partea conducerii BJC.
Titlul expoziţiei, „Lumină de lună“ este... împrumutat de la volumul pe care Ion Scurtu l-a realizat după manuscrisele poetului, pornind de la dorinţa poetului care-i scrisese Veronicăi Micle că ar dori să-şi reunească versurile într-o carte cu acest generic.
„Înainte de a apărea prima ediţie, Eminescu spunea că ar fi dorit să-şi adune poeziile într-un volum cu titlul «Lumină de lună. Versuri lirice», dar el a plecat din ţară, s-a dus la sanatoriu, iar atunci Titus Maiorescu s-a hotărât: a scos volumul fără să-l întrebe şi l-a intitulat «Poesii». Această ediţie, cunoscută şi ca «ediţia Titus Maiorescu», este ediţia după care s-au făcut toate celelalte. Ion Scurtu şi-a intitulat volumul «Lumină de lună» cu gândul la ce citise că ar fi fost dorinţa poetului“, a explicat bibliotecara Doina Monica Moşoiu, de la compartimentul „Colecţii speciale“ al BJC.
„Ediţia Scurtu“, prezentă şi în vitrină, a apărut în anul 1910, sub egida Institutului de Arte Grafice şi a Editurii Minerva, şi are pe copertă o acuarelă realizată de Arny Murnu.
Vedeta expoziţiei bibliofile „Lumină de lună“ este însă ediţia princeps a „Poesiilor“ lui Eminescu, apărută antum, în anul 1883. Valoroasa carte cu tranşe aurite a intrat în patrimoniul BJC în anul 1994, instituţia de cultură de la Marea Neagră fiind una dintre puţinele biblioteci publice care se pot mândri că au în colecţii o astfel de lucrare. Volumul, publicat la editura „Socecu & Comp. - Bucureşti“, a apărut în librăriile Socec încă din decembrie 1883, deşi pe cartea de titlu apare anul 1884.
În expoziţie se regăseşte şi o ediţie omagială, apărută în anul 1939, în tiraj limitat (numai 50 de exemplare), pentru a celebra cinci decenii de la moartea autorului „Luceafărului“. Cartea, publicată la editura „Cartea românească“, are ilustraţii hors-texte în culori, semnate de Camil Ressu, Jean Al. Steriadi şi Al. Poitevin-Skeletty.
Printre alte ediţii valoroase ale operei eminesciene, mai vechi sau mai noi, sunt expuse şi două documente olografe semnate de Ştefan Augustin Doinaş şi Alex. Ştefănescu, scrise în anii '70 special pentru biblioteca de la Marea Neagră, dar şi fotografii din colecţiile BJC. De altfel, afişul expoziţiei are la bază o reproducere după un portret al lui Eminescu, realizat de Camil Ressu, după o fotografie mai puţin cunoscută a poetului.
Cărţile din „Colecţiile speciale“ au regim deosebit şi pot fi consultate numai cu o aprobare specială din partea conducerii BJC.
Sursa foto: ZIUA de Constanţa
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii