Expoziție despre arhitectura Bucureștiului interbelic, deschisă pe faleza Cazinoului Constanța (GALERIE FOTO)

Expoziția „Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic” a fost deschisă pe faleza Cazinoului din Constanța la data de 1 iulie 2024 și poate fi vizitată până pe data de 4 august 2024.




 
Expoziția a fost realizată de editura arhitecturală igloo, alături de Primăria Municipiului Constanța și Muzeul Municipiului București.




 
Acest eveniment face parte dintr-un demers igloo mai amplu de explorare a unui fenomen arhitectural inedit din peisajul citadin bucureștean, însumând două volume (Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic I și II), două expoziții în spațiul public (una la București, iar alta la Constanța), o conferință la Palatul Suțu din București și două tururi ghidate, într-o zonă emblematică din capitală, coordonate de arh. Dragoș Popescu și Ana Rubeli, storyteller cultural.

 

„Principalul scop al acestei expoziții este de a atrage atenția asupra valorii inestimabile a arhitecturii pitoresc mediteraneene, care reprezintă identitatea a sute de imobile, presărate prin tot centrul capitalei, stilistică recognoscibilă însă și în peisajul arhitectural al Constanței. Prezentarea lor în spațiul public, altul decât cel al Bucureștiului însuși, apare ca un demers firesc de cunoaștere a patrimoniului regional construit, a acelui „genius loci” care-l individualizează și pe care continuăm să-l iubim, cu toate contradicțiile sale.
S-a observat recent o receptivitate tot mai mare a societății civile la acțiunile de recuperare a patrimoniului arhitectural, însă ținând cont și de problemele reale cu care se confruntă zonele centrale ale Bucureștiului, ne-am propus prin acest proiect popularizarea acestei moșteniri arhitecturale, care, cu cât este mai familiară, mai recognoscibilă în mentalul colectiv, cu atât va putea fi mai ușor îngrijit și protejat. Iar expoziția pe care o propunem publicului din Constanța, care este, de fapt, în această perioadă, un public foarte divers, național, își dorește să trezească atenția locuitorilor asupra patrimoniului construit local de „acasă”. Sperăm că aceste expuneri vor invita publicul să identifice și astfel să îmbogățească această cartografiere a demersului igloo”, menționează reprezentanții igloo.

 

Totodată, proiectul își propune să arunce lumină și asupra stării precare a acestor imobile, adesea agresate de intervenții inabile sau stridente, în vederea încurajării unei dezbateri publice și administrative, care, în timp, va putea produce soluții reale și plauzibile pentru salvgardarea specificității acestei arhitecturi.
 

„Deși critica de arhitectură a vremii a desconsiderat vehement această modă în arhitectură, prin vocile unui G. M. Cantacuzino sau Constantin Moșinschi, e de menționat că mai toți arhitecții români activi în interbelic, chiar și Horia Creangă, cel mai renumit modernist al nostru, au cel puțin o realizare „contaminată” de aceste elemente pitorești, cu „obârșii” mediteraneene. Succesul modei mediteraneene printre beneficiarii din România, în particular din București, se explică prin conectarea la trendul general european, ba chiar și cel de peste ocean”, a precizat arh. Dragoș Popescu, autor al textelor din cele două volume Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic I și II.