Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Figură importantă pentru Constanța și pentru armeni La mulți ani, Vartan Arachelian!
Figură importantă pentru Constanța și pentru armeni: La mulți ani, Vartan Arachelian!
20 Oct, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
386
Marime text
386
Marime text
- Mâine, 21 octombrie a.c., Vartan Arachelian celebrează glorioasa vârstă de 88 de ani
Pe 21 octombrie 1936, la Constanța, se năștea armeanul Vartan Arachelian, devenit de-a lungul anilor un scriitor de rang înalt și care se pregătește să celebreze glorioasa vârstă de 88 de ani.
Până în anul 1954, Vartan Arachelian a învățat în orașul de la malul mării, fiind elev la Școala Generală nr. 5 și Școala Medie Tehnică de Lucrări Hidraulice.
Studiile superioare le-a făcut în București, acolo unde a absolvit Facultatea de Limbă și Literatură Română.
Având cunoștințe dobândite pe băncile Școlii de Lucrări Hidraulice, armeanul a început să lucreze ca tehnician de construcții în porturile Cernavodă și Constanța. Ulterior, a avut o schimbare totală din punct de vedere profesional, aniversatul alegând să își croiască o carieră în presă. Astfel, Vartan Arachelian a devenit jurnalist independent.
Între 1965 – 1970, el a lucrat ca redactor la „Scînteia Tineretului”, iar în anii următori a mai muncit pentru: „Ziua”, „Cotidianul”, „Ararat”, Radio România, Tele 7 ABC, Pro TV.
În anul 1970 a devenit șef de secție, realizator de emisiuni la Televiziunea Română, dar și director la TVR Internațional și revista „Z” (revista ziariștilor români).
Vartan Arachelian a debutat cu schițe în ziarul „Dobrogea Nouă”, în 1955.
În 1976 a devenit membru ACIN, iar în 1980 a intrat în Uniunea Scriitorilor din România.
El este câștigător al premiului „Pamfil Șeicaru” și laureat al Premiului Uniunii Armenilor din România (2000).
A fost colaborator pentru „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Argeș”, „Dobrogea Nouă”, „Tomis”, „Scînteia Tineretului”, „Cuget Liber”.
Opera armeanului cuprinde o multitudine de volume, din care amintim: „Aventurile originalității” (București, 1968); „Cum învățăm să trăim” (București, 1977); „Vorbește-mi despre dragoste” (București, 1978); „Toamna pătimirii noastre” (București, 1980); „Duminică după infern” (București, 1983); „Noaptea bastarzilor” (București, 1999); „Convorbiri cu Corneliu Coposu” (București, 1992); „Cuvântul care zidește” (București, 1993); „Sub blestemul imperiului” (București, 2000); „Sub semnul crucii” (București, 2011); „Măștile puterii” (Constanța, 2002) etc.
Un asemenea nume important în cultura armeană nu putea lipsi din volumul „Armeni de seamă din România”, al regretatului Simion Tavitian.
În fragmentul de mai jos redăm momentul în care Simion Tavitian a surprins debut ul editorial al lui Vartan Arachelian.
„Cartea de debut, dar şi următoarea («Cum învăţăm să trăim», 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter şi de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Arachelian este atras de evocarea istorică amplă, minuţios documentată şi resuscitând, pe un schelet epic, personaje şi evenimente reale. Intervalul de timp cuprins de aceste documente cu tentă literară, situate la graniţa dintre reconstituire istorică şi roman şi având ca liant tematic problema naţională, începe cu deceniile luptei de emancipare dintre primul război mondial («Sub blestemul imperiului», 2000), continuă cu anii 1914-1916, («Toamna pătimirii noastre», 1980) şi următorii, până la 1 Decembrie 1918. («Duminică, după infern», 1983) şi se încheie cu deceniul al patrulea al secolului, care face obiectul unui roman istoric, «Ediţie specială» (1990), reeditat în 1999 sub un titlu originar, «Noaptea bastarzilor». Este o frescă epică a vieţii politice româneşti (cu trimiteri substanţiale şi la contextul european), atinsă de «bizantinism» şi de agresiunea totalitară.”
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene, vol. IV
Citește și:
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
_thumb2.jpg)
